Vitamina B2 sau riboflavina a fost inițial izolată din lapte, în anul 1879, primind denumirea de lactoflavină, apoi din ou, cu numele de ovoflavină. De asemenea a fost obținută și din alte produse biologice: din ficat – hepatoflavină, din drojdii și din plante-verdoflavină.
Articol editat de cristina.rusu,
13 iunie 2020, 06:00 / actualizat: 14 iunie 2020, 11:51
Vitamina B2 sau riboflavina a fost inițial izolată din lapte, în anul 1879, primind denumirea de lactoflavină, apoi din ou, cu numele de ovoflavină. De asemenea a fost obținută și din alte produse biologice: din ficat – hepatoflavină, din drojdii și din plante-verdoflavină.
Riboflavina este rezistentă față de acizi și agenți oxidanți slabi, dar se degradează ușor sub acțiunea luminii, îndeosebi a radiațiilor UV, devenind biologic-inactivă.
Vitamina B2 este un micronutrient ce se absoarbe în organism la nivelul intestinului subțire, acest lucru fiind favorizat de acidul clorhidric și de sărurile biliare. Biosinteza riboflavinei este realizată și de unele microorganisme prezente în flora intestinală cum ar fi : E-coli , Bacilus lactis aerogenes, Bacilus mesentericus.
Cuantumul acestei vitamine în organismul uman diferă mult de la un țesut la altul.
Carența de vitamina B2 se poate datora unor afecțiuni digestive și conduce la apariția unor leziuni la nivelul cavității bucale si tractului digestiv. Astfel, la nivelul buzelor se produc descuamări si eriteme. În interiorul cavității bucale se produce congestia mucoasei bucofaringiene, însoțită de dureri. În carență, tulburările mai severe apar la nivel ocular, caracterizate inițial prin oboseală vizuală, apoi prin fotofobie cu scăderea vederii la soare și în prezența luciului zăpezii. Treptat se poate produce opacifierea corneei și apariția cataractei.
Riboflavina stimulează creșterea și funcția de reproducere. Alături de alte substanțe, contribuie la metabolizarea carbohidratilor, a grasimilor și a proteinelor.
Hipervitaminoza este rar întâlnită atât la om cât și la animale. Ca și celelalte vitamine B, nu poate fi stocată în corp, ea trebuind să fie furnizată zilnic prin alimentele consumate sau prin suplimente.
Pentru adulți, doza zilnică necesară este de 1,2-1,7 mg. Se recomandă doze mărite în situații de stres.
Surse naturale de riboflavină sunt alimente de origine vegetală: drojdia de bere, germeni de grâu, malț de orz , porumb, spanac, mazăre, fasole, conopidă. Un cuantum mai redus se află în fructe, predominând în nuci, banane, caise. Aceasta predomină în semințe aflate în stadiu de germinație, în polen și în frunze. Dintre produsele alimentare de origine animală, se află în cantități mai mari în: viscere, carne, lapte, ouă.
Riboflavina este disponibilă ca și supliment în concentrații variate, în mod obișnuit de 100 mg. La fel ca majoritatea vitaminelor din complexul B, este mai eficientă combinată în proporții egale cu celelalte. Dozele zilnice obișnuite sunt de 100-300 mg.
Dacă luați anticoncepționale, dacă sunteți însărcinată sau alăptați, atunci aveți nevoie de aport suplimentar de vitamina B2 . Dacă consumați cantități reduse de carne de vită și de produse lactate, trebuie să măriți doza de B2. Este foarte probabil că aveți o carență de riboflavină dacă ați ținut vreme îndelungată regim pentru ulcer sau diabet.
Riboflavina acționează cel mai eficient asociată cu B3, B6 și vitamina C. Dacă vi se administrează medicamente anticancerigene – ca de exemplu methotrexate – o doză prea mare de vitamina B2 poate anula efectul medicamentelor.
Și în cazul vitaminei B2, o alimentație sănătoasă, diversificată poate asigura un aport optim.
Vă mulțumesc și vă doresc tinerețe fără bătrânețe și viață fără de boală!
Angelica Sebe
Angelica Sebe, tehnician nutriționist
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.