A fost un membru mai puţin cunoscut al Junimii, dar în epoca în care a trăit a fost considerat un opozant serios al lui Spiru Haret. A fost distins cu numeroase decoraţii, după Primul Război Mondial însă a fost solicitat să dea socoteală pentru simpatiile sale progermane. Constantin C. Arion, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut în 18 iunie 1855.
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
18 iunie 2020, 06:00 / actualizat: 18 iunie 2020, 7:30
A fost un membru mai puţin cunoscut al Junimii, dar în epoca în care a trăit a fost considerat un opozant serios al lui Spiru Haret. A fost distins cu numeroase decoraţii, după Primul Război Mondial însă a fost solicitat să dea socoteală pentru simpatiile sale progermane. Constantin C. Arion, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut în 18 iunie 1855.
Familia Arion făcea parte din aristocraţia veche a Ţării Româneşti, membrii săi ocupând de-a lungul timpului diverse poziţii în sectorul public şi financiar. Constantin C. Arion, dorind să-i păşească pe urme tatălui său care era judecător, a studiat dreptul la Paris. Întors în ţară a fost numit secretar în cadrul Ministerului de Externe, dar a părăsit în curând funcţia în favoarea avocaturii şi cu speranţa că va izbuti să atingă în politică o funcţie cu ceva mai multă putere de decizie. A fost iniţial atras de liberalismul radical, o idee de care s-a simţit însă sastisit până la jumătatea anilor 1880. A fost atras încet-încet în cercul politic al junimiştilor şi s-a împrietenit cu liderul conservator Titu Maiorescu, deşi Eminescu îi privea calităţile oratorice de avocat cu o ostilitate nemascată.
Sub umbrela Partidului Conservator a fost ministru al instrucţiunii publice şi al cultelor, Constantin C. Arion depunând eforturi pentru a aduce clerul sub controlul guvernului. A făcut tot posibilul pentru a anula reformele aduse de Spiru Haret, predecesorul său liberal, printre altele făcând incompatibilă deţinerea unei funcţii publice cu calitatea de profesor. S-a confruntat cu Barbu Delavrancea, avocat la rândul său, în câteva procese răsunătoare, cu toate că cei doi erau deopotrivă membri ai Junimii şi erau văzuţi adesea cinând împreună, paradoxal, într-un restaurant al opoziţiei. Când în timpul Primului Război Mondial guvernul de la Bucureşti s-a mutat temporar la Iaşi, Arion a rămas în spatele liniilor inamice şi, chiar dacă a continuat să informeze liderii în exil despre situaţia din capitală, a frecventat tot odată cercul considerat germanofil al Martei Bibescu. După încheierea războiului a fost solicitat să apară în faţa unui comitet, dar nu a dat niciodată curs acestei cereri. Constantin C. Arion a încetat din viaţă în iunie 1923.
Andrea Nagy
Foto: Wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.