Incluziv: Alternative la scrierea Braille pentru manualele de matematică [AUDIO/VIDEO]

Atât pentru profesorul care predă la o clasă de nevăzători cât şi pentru elevi, ora de matematică a presupus din totdeauna foarte multă improvizaţie. Manuale nu există: în alfabetul braille, care produce texte extrem de voluminoase, nici nu s-ar putea realiza culegeri practice, uşor de mânuit, iar platformele pentru elevii obişnuiţi nu sunt accesibile pentru cei cu deficienţe de vedere. Dacă adaptarea la şcoala online a fost dificilă pentru elevul obişnuit, pentru nevăzătorii nevoiţi să se pregătească pentru examenul de Evaluare Naţională fără mijloace adecvate a fost cu atât mai grea. Pentru ei, dar şi pentru cei cu deficienţe de vedere care studiază în învăţământul de masă, Fundaţia Cartea Călătoare a dezvoltat proiectul Matematica la distanţă, care include atât culegeri înregistrate în format audio, cât şi un cod matematic pentru lecţiile online. Andrea Nagy a stat de vorbă cu Mircea Bucur, preşedintele fundaţiei:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 23 iunie 2020, 11:24

Atât pentru profesorul care predă la o clasă de nevăzători cât şi pentru elevi, ora de matematică a presupus din totdeauna foarte multă improvizaţie. Manuale nu există: în alfabetul braille, care produce texte extrem de voluminoase, nici nu s-ar putea realiza culegeri practice, uşor de mânuit, iar platformele pentru elevii obişnuiţi nu sunt accesibile pentru cei cu deficienţe de vedere. Dacă adaptarea la şcoala online a fost dificilă pentru elevul obişnuit, pentru nevăzătorii nevoiţi să se pregătească pentru examenul de Evaluare Naţională fără mijloace adecvate a fost cu atât mai grea. Pentru ei, dar şi pentru cei cu deficienţe de vedere care studiază în învăţământul de masă, Fundaţia Cartea Călătoare a dezvoltat proiectul Matematica la distanţă, care include atât culegeri înregistrate în format audio, cât şi un cod matematic pentru lecţiile online. Andrea Nagy a stat de vorbă cu Mircea Bucur, preşedintele fundaţiei:

Mircea Bucur: În timpul acestei pandemii toţi copiii au stat acasă, dar cei mai dezavantajaţi au fost nevăzătorii. Ei nu au nici echipamente care să funcţioneze pe conexiuni online, iar părinţii nu ştiu dacă s-ar fi descurcat în cazul lor (mai ales în zonele rurale). Am încercat să compensăm acest lucru înregistrând 2 culegeri de matematică pentru clasele a IV-a şi a VIII-a. Noi având şi 3 elevi în învăţământul de masă la Bacău, lor le-am prezentat subiectele în cod Matematicus (ei numai aşa au lucrat). Bineînţeles că nu puteam să le ofer şi celorlalţi copii, care nu ştiau de acest cod culegerile în acest format, de aceea am ales formatul audio, ca să fie accesibil tuturor.
Nu am îndrăznit să omologăm acest cod până când nu l-am testat foarte bine. De-abia acum putem spune că într-o lună sau două va fi publicat şi oferit Ministerului Educaţiei, să-l poată folosi acolo unde cred ei de cuviinţă.

Chiar dacă sunt buni utilizatori ai tehnologiei, elevii cu deficienţe de vedere rar se prezintă la competiţii şcolare în domeniul ştiinţelor exacte. Şi chiar dacă printre ei se găsesc programatori talentaţi, doar odată la câţiva ani un nevăzător alege să urmeze o facultate de matematică şi informatică. Elevului nevăzător nu inteligenţa şi talentul îi lipsesc, ci bazele solide în ştiinţele exacte, pe care ar trebui să le deprindă din manual.

Mircea Bucur: De zeci de ani nu sunt manuale tehnice (chimie, fizică, nu mai vorbesc de matematică) în şcolile pentru nevăzători. Cei care excelează în domeniul acesta ori sunt ajutaţi de familie excesiv de mult şi au noroc că cineva se pricepe să le citească astfel de formule, ori sunt de o inteligenţă deosebită şi cu o voinţă foarte mare. Nu că nu ar fi capabil nevăzătorul să înţeleagă matematica, ba chiar şi geometria o poate înţelege. Dar dacă nu are manuale! Nici n-are curajul să se gândească la aşa ceva. Nevăzătorul stă destul de bine cu tehnologia modernă şi ar putea fi un bun programator dacă ar avea bazele teoretice. Noi am accesibilizat manualele pentru primii ani, dar cu matematica în Braille poţi merge cam până la clasa a IV-a. Un manual de 200 de pagini ajunge să aibă 10 volume: nu are copilul cum să le care, abia dacă le găseşte loc în casă. Pe măsură ce mergem în sus – gimnaziu, liceu -, e imposibil să te gândeşti că poate copilul să înveţe după un manual de 20 de volume Braille.

Mircea Bucur: Şi atunci noi am venit cu varianta aceasta electronică în care simbolurile matematice se pot asculta cu ajutorul sintetizorului vocal. Am încercat ca acest cod să fie uşor de utilizat şi de memorat de către nevăzători şi foarte intuitiv pentru un văzător care a lucrat în matematică. Astfel că un profesor care-şi dă interesul să lucreze cu aceşti copii poate deprinde codul Matematicus în 2-3 zile (cel puţin pentru gimnaziu).

Culegerile de matematică au fost puse la dispoziţia şcolilor speciale pentru testare. Dar omologarea unor proceduri privind învăţământul – şi în mod special privind susţinerea examenelor – dă uneori rateuri în cadrul Ministerului Educaţiei:

Mircea Bucur: Mai ales pentru aceşti 3 copii din Bacău pe care-i asist, mă gândeam la ce vor face la examen, că am observat că în fiecare test li se dă: „Desenaţi un cub”, „Desenaţi o piramidă patrulateră”. Ei au un asistent oferit de comisie căruia îi dictează teza. Asistentul nu e de specialitate, s-ar putea să nu ştie să deseneze ce-i spune copilul şi să iasă o nenorocire. Până la urmă s-a aprobat ideea că copilul va descrie şi va fi introdusă descrierea. Nu mi se pare corect: tocmai de aceea i-au dat un asistent nevăzătorului ca să se păstreze secretul tezei. Dacă introduc câţiva descrierea figurilor, e clar că sunt nevăzători, nu? Am încercat să ofer la Bacău o soluţie mult mai obiectivă. Am făcut caiete cu toate figurile geometrice plane şi în spaţiu care li s-ar fi putut cere, figuri care sunt fără niciun fel de notaţii, făcute în relief. Şi în momentul când li se cerea la examen: „Desenaţi trunchi de piramidă”, el ar fi ales din caiet respectivul desen, i l-ar fi arătat asistentului de lângă el; asistentul ar fi înţeles clar ce trebuie să deseneze, iar copilul ar fi luat chiar şi punctul acela în plus. Soluţia nu a fost aprobată, pentru că nu era omologată de minister.

Andrea Nagy: Ar fi fost cam acelaşi lucru cu utilizarea dicţionarelor în cadrul probelor de limba latină la bacalaureat.

Mircea Bucur: Nu se fac extrapolări de la o disciplină la alta. Eu am mai propus ministerului accesibilizarea unor manuale, idei care au căzut rând pe rând. Cred că va trebui să ne unim eforturile: să vină şi din partea şcolilor de nevăzători această cerere, că ele sunt mult mai credibile decât cineva care vine din afară.

Mircea Bucur nu vine chiar din afară. Şi-a pierdut vederea la 20 de ani şi a urmat o facultate de matematică şi informatică. Este de părere că în adaptarea diverselor resurse din acest domeniu îl ajută şi frustrarea pentru faptul că el însuşi nu a putut să-şi urmeze adevărata pasiune, care este matematica pură.

Mircea Bucur: Mă gândeam să dau la facultatea aceasta pentru partea de informatică, până mi-am dat seama că matematica este ceva mult, mult mai fascinant. Din păcate era atât de inaccesibilă la vremea respectivă încât aş fi depins tot timpul de prieteni, de cunoştinţe, ceea ce m-ar fi stresat mai mult. Dar ideea mi-a rămas; şi sper ca generaţiile următoare să nu mai aibă această problemă.

Andrea Nagy

Foto. arhivă Radio Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.