Felia de Cluj: Când reîncepem evenimentele gastronomice outdoor?
streetfood festival Cluj 2016
Chiar și când nu era oficial, știam cu toții, adică știam cei mai pragmatici dintre noi, că evenimentele de anul ăsta o să fie o amintire ce nu s-a întâmplat niciodată. Cum zicea bunica Sandrina: cum să-mi fie dor de ceva ce nu am avut? Cam așa și cu dorul de Untold, Neversea și toate celelalte de anul ăsta. Să vă fie dor de cele de anul trecut!
Chiar și când nu era oficial, știam cu toții, adică știam cei mai pragmatici dintre noi, că evenimentele de anul ăsta o să fie o amintire ce nu s-a întâmplat niciodată. Cum zicea bunica Sandrina: cum să-mi fie dor de ceva ce nu am avut? Cam așa și cu dorul de Untold, Neversea și toate celelalte de anul ăsta. Să vă fie dor de cele de anul trecut!
Acum că e oficial de ceva vreme, sper că ați reușit să vă echilibrați emoțional și să treceți civilizat și matur peste asta. Când spun asta, mă gândesc, în primul rând, la participanți, pentru că mi-e prea greu să încep să vorbesc despre ce simt cei ce organizează sau cei ce, sub o formă sau alta, sunt implicați în organizare. Breasla aceea, formată de câtiva ani, de food truck-eri, un fel de pirați de festival, oameni care au arat țara în lung și-n lat pentru a fi prezenți la toate evenimentele outdoor, au avut de suferit cel mai tare. O parte s-au reorientat, o parte au mai sperat o perioadă, iar alții, sper eu marea majoritate, s-au așezat cu truck-urile prin diverse locuri în orașe pentru a face mâncare pe roți, dar pe loc.
Apoi mai sunt evenimentele outdoor de mici dimensiuni, evenimentele cu până 100 de oameni. Evenimente punctuale, cu o temă bine definită și ,de obicei, dedicate unei nișe destul de mici. Fie că vorbim de picnicuri, de brunch-uri, de proiecții outdoor sau de mini-petreceri cu muzică, toate acestea au intrat în standby, doar că, spre deosebire de cele mari, acestea mai au o șansă. Relaxarea treptată de la restricții poate pune în mișcare acest mic fenomen. Noi, cei de la Clubul Gastronomic Transilvan, am fost unii dintre cei mici, în toți acești ani, așa că și pentru noi apare o rază de soare, sau nu.
Nu de puține ori, în ultima perioadă, oameni și chiar presa ne-au întrebat dacă și când reîncepem activitățile outdoor. Dacă le pornim, în ce format, dar mai ales care sunt noile măsuri pe care le vom lua pentru bunul mers al evenimentului. Întrebările acestea ne-au pus pe gânduri și antreprenorul din noi a sesizat o oportunitate, aceea de a fi, poate, primii care reîncep aceste mișcări, și că, evident, așa am mai câștiga ceva public, astfel ca mica noastră comunitate să devină mai mare. Apoi ne-am dat seama că nu ne dorim să facem aceste evenimente altfel, că nu dorim să le facem cu masca pe față și cu mănuși de plastic pe mână. Ne-am dat seama că la evenimentele noastre miroase a soc și tei și flori de câmp și nu ne dorim să înceapă să miroasă a dezinfectant. Ne-am dat seama că nu ni se vede zâmbetul de bucurie prin mască, că nu putem vorbi cu oamenii, tot din cauza ei, că nu putem face târgușoarele cu produse agricole, pentru că producătorii întotdeauna făceau degustări ad-hoc și acum nu o să mai poată.
Ne-am dat seama că poate, din disperare, o să vină multă lume, lume care nu rezonează cu modul nostru de lucru, oameni care cred că nu pot mânca afară pe baloți de paie, oameni care nu înțeleg că gâzele și păpădiile se mai pot întâlni pe buza paharelor lor de socată sau sirop. Oameni care, de fapt, nu fac parte din comunitatea noastră și care dincolo de dorința de a ieși afară după atâta timp, nu-s de fapt oameni de stat pe baloți de paie, nu-s oameni de mers în ferme, de mers în drumeții și nu-s oameni de văzut filme în șură.
Așa că, noi ne-am decis să mai stăm puțin, chiar dacă ar fi să pierdem ceva. Ce? nu v-aș putea spune, poate doar bucuria de a petrece timpul cu oamenii faini, că de restul ne lipsim. Evenimente outdoor s-or tot face, pentru că în momentul în care apare un vid, legile fizicii zic că el o să se umple cu ceva. Dacă s-a umple cu ceva bun sau mai puțin bun, om vedea. Noi ne pregătim încet, dar sigur, pentru ce știm noi să facem cel mai bine, curtea noastră de un hectar se cosește săptămânal în această perioadă, baloți de paie mai sunt de anul trecut. Așa că, tot în fân o să ne vedem, poate puțin mai depărtați unii de alții, dar dacă nu ne ajunge un hectar…
În continuare milităm pentru susținerea acestui tip de evenimente, e important, atât pentru noi cât și pentru comunitatea rurală.
Eu sunt Horia Șimon și vă dau întâlnire săptămâna viitoare, la o nouă ediție a rubricii Felia de Cluj.
Photo: Bethlendi Tamás https://www.facebook.com/bitsphoto
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Felia de Cluj – Producătorii locali, de la eroi la impostori [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2020/11/producatori-locali-piata-volanta-Cluj.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Felia de Cluj – Producătorii locali, de la eroi la impostori [AUDIO]")
