Cu un picior în lumea nevăzătorilor, cu celălalt în lumea văzătorilor; aşa se descrie Robert Filip, una din puţinele persoane cu deficienţe de vedere care au absolvit Facultatea de Geografie. Harta nu e un instrument iute şi facil pentru cineva cu gradul lui de vedere: Robert are nevoie de o jumătate de oră pentru asimilarea unei informaţii vizuale pe care un văzător ar procesa-o, poate, în 2 minute. A învăţat însă cum să transpună propria sa experienţă în cunoştinţe care pot fi utile şi altora, cum să transforme informaţia strict vizuală, la nevoie, în ceea ce numeşte geografie descriptivă.
Foto: Foto: facebook
Articol editat de cristina.rusu,
30 iunie 2020, 19:24
Cu un picior în lumea nevăzătorilor, cu celălalt în lumea văzătorilor; aşa se descrie Robert Filip, una din puţinele persoane cu deficienţe de vedere care au absolvit Facultatea de Geografie. Harta nu e un instrument iute şi facil pentru cineva cu gradul lui de vedere: Robert are nevoie de o jumătate de oră pentru asimilarea unei informaţii vizuale pe care un văzător ar procesa-o, poate, în 2 minute. A învăţat însă cum să transpună propria sa experienţă în cunoştinţe care pot fi utile şi altora, cum să transforme informaţia strict vizuală, la nevoie, în ceea ce numeşte geografie descriptivă.
Robert Filip a predat geografia în cadrul Liceului pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca, dar şi în cadrul Şcolii Speciale Cozmuţa Flora pentru deficienţi de auz:
Robert Filip: Să luăm picătura de ploaie, care pentru toată lumea e legendar de curată. Greşit! Praful se ridică la un nivel foarte înalt, pentru că e uşor. Când ajunge la o altitudine mare, se răceşte. Dacă se întâlneşte cu o particulă de apă – care e sub formă gazoasă -, aceasta se lipeşte de firul de praf. Aşa se formează picătura, care coboară pe pământ. Capitale, râuri, munţi; acestea trebuie să le înveţi. Dar în geografie toate au o logică.
Andrea Nagy: Care e diferenţa în percepţia geografică între văzători şi nevăzători?
Robert Filip: Văzătorului i se pare absolut normal să folosească harta pentru a se orienta. În lumea nevăzătorilor de multe ori elementele hărţii nu sunt cunoscute, harta nu este folosită în predarea geografică: ceea ce apare pe hartă trebuie să-i fie descris, pentru ca şi el să ajungă la aceeaşi informaţie.Din acest motiv la bacalaureat în loc de subiectul III, unde apar tot felul de grafice şi de calcule, se găseşte o variantă de geografie descriptivă.
Andrea Nagy: În felul acesta pentru nevăzători geografia e echivalentă cu memorarea de date. Nu există o altă soluţie pentru o predare mai practică a acestei discipline?
Robert Filip: Profesorul trebuie să plece de la forme simple (cerc, pătrat, dreptunghi). Începând de la acestea el trebuie să caute materiale tactile, să arate diferenţele: cum arată un munte vulcanic, un deal ori albia unui râu. De aici ar trebui continuat cu punctele cardinale, cum pot să le identifice nevăzătorii în viaţa de zi cu zi.
Andrea Nagy: Acestea sunt trucuri pe care le-ar explica cel mai bine un nevăzător unui alt nevăzător. Totuşi cei cu deficienţe de vedere nu prea urmează Facultatea de Geografie. Care crezi că e motivul?
Robert Filip: Experienţa mea la Facultatea de Geografie a avut foarte multe minusuri. Ori nevăzătorii în general merg la sigur, sunt foarte puţini aceia care calcă pe un teritoriu străin. Geografii au descoperit o lume întreagă umblând şi căutând… Asta am încercat să fac şi eu.
Andrea Nagy: Ce consideri că lipseşte din predarea geografiei?
Robert Filip: La fiecare clasă veneam cu harta la subbraţ. Şi protestau copiii nevăzători: „Şi aşa nu vedem, la ce ne trebuie?” Dar după un timp deveneau curioşi. Trebuie să aibă elementele de bază: în momentul în care îi spun unui elev că la sud avem Grupa Centrală, el să îşi poată construi o hartă mentală.
După 3 ani de predat la Liceul pentru Deficienţi de Vedere, am lucrat la o clasă cu deficienţe multiple la şcoala Cozmuţa Flora. Eu, cu probleme de vedere, am avut ocazia de a le ţine câteva lecţii deschise unor copii surdomuţi. O colegă m-a învăţat semnele pentru munte, deal, oraş, capitală. Inspectoarea şi directoarea şcolii au rămas foarte uimite: cum eu, chiar dacă nu reuşesc să văd exact cum reacţionează copiii, le-am captat atenţia şi au rămas cu ceva la sfârşitul orei.
Andrea Nagy: Mai predai în prezent?
Robert Filip: Nu mai sunt în învăţământ, dar în acest an am avut ocazia să predau geografia online unui elev cu probleme de vedere care a avut bacalaureatul. Faţă în faţă l-am întâlnit doar când l-am cunoscut şi la bacalaureat, dar am reuşit să ne adaptăm şi sunt foarte mulţumit pentru că a obţinut nota dorită.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
