A fost responsabil de împlinirea multora din reformele asociate cu domnia lui Cuza, pe lângă care a îndeplinit funcţia de prim ministru. Istoria ni-l înfăţişează ca pe un personaj sever şi preocupat, întemeietor de reviste şi loial ideii de unitate a ţării; a avut însă şi o latură romantică mai puţin cunoscută şi, în mod necaracteristic în vremea sa, opinia că femeia nu este menită doar să îndeplinească „trebile gospodăriei”. Astăzi ne amintim de Mihail Kogălniceanu, istoric şi om politic.
Foto: Mihail_Kogălniceanu
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
1 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 1 iulie 2020, 7:13
A fost responsabil de împlinirea multora din reformele asociate cu domnia lui Cuza, pe lângă care a îndeplinit funcţia de prim ministru. Istoria ni-l înfăţişează ca pe un personaj sever şi preocupat, întemeietor de reviste şi loial ideii de unitate a ţării; a avut însă şi o latură romantică mai puţin cunoscută şi, în mod necaracteristic în vremea sa, opinia că femeia nu este menită doar să îndeplinească „trebile gospodăriei”. Astăzi ne amintim de Mihail Kogălniceanu, istoric şi om politic.
Mihail Kogălniceanu s-a născut la Iaşi, în familia boierului Constantin Kogălniceanu, cel care, în 1749, a semnat documentul prin care iobăgia era desfiinţată în Moldova. În anii de şcoală i-a întâlnit pe cei doi oameni care îi vor influenţa mai târziu viaţa: Vasile Alecsandri şi Alexandru Ioan Cuza. Pasiunea sa pentru istorie a început odată cu cercetarea vechilor cronici moldovene, dar ideea că omul politic trebuie să fie la curent cu acest domeniu a adoptat-o în timpul studiilor sale din Berlin. A revenit în ţară în 1838 fără să-şi finalizeze doctoratul, oferindu-i-se o funcţie de adjutant pe lângă prinţul Sturdza.
Pe lângă propriile texte cu caracter istoric, Kogălniceanu a pus pe picioare o serie de publicaţii cu profil cultural, printre care remarcabilă a fost ca iniţiativă Dacia literară din 1840, care-şi propunea o critică obiectivă a literaturii române. A colaborat cu Costache Negruzzi pentru editarea lucrărilor lui Dimitrie Cantemir, Miron Costin şi Grigore Ureche, dar şi a unor almanahuri despre bucătăria românească şi cea europeană: o contribuţie cu care Kogălniceanu s-a mândrit mai târziu, afirmând că a fost pionierul artei culinare în Moldova. A întâmpinat cu entuziasm dubla alegere a lui Cuza şi a fost de mai multe ori şeful de cabinet al acestuia, punând umărul la reforma agrară şi secularizarea averilor mănăstireşti. Când în 1864 Cuza a instituit dictatura sa personală, Kogălniceanu a fost cel care a citit decretul domnesc de dizolvare a Parlamentului. La numai un an după aceasta însă diferendele politice au înrăutăţit atât de mult relaţia dintre cei doi încât Kogălniceanu a trebuit să demisioneze.
Cariera sa politică nu s-a frânt după abdicarea lui Cuza. În calitate de ministru de externe, a fost responsabil pentru intrarea României în conflictul armat dintre Rusia şi Imperiul Otoman, care i-a adus independenţa în 1877. Şi-a petrecut ultimii ani de viaţă publicând documente privind descoperirile arheologice din Dobrogea de Nord şi colecţionând referiri din cronici străine despre istoria României.
Andrea Nagy
Foto: Wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
