A debutat în anii ’80, cu melodii care se încadrează undeva la graniţa dintre rock şi neo-folk. Marca ei caracteristică era faptul că se acompania singură la chitară, dar şi o voce fără vibrato, caracterizată uneori drept „uscată precum hârtia abrazivă”. Astăzi, 11 iulie, sărbătorita lumii muzicale este Suzanne Nadine Vega, care împlineşte 61 de ani.
Foto: Suzanne Vega
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
11 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 11 iulie 2020, 8:29
A debutat în anii ’80, cu melodii care se încadrează undeva la graniţa dintre rock şi neo-folk. Marca ei caracteristică era faptul că se acompania singură la chitară, dar şi o voce fără vibrato, caracterizată uneori drept „uscată precum hârtia abrazivă”. Astăzi, 11 iulie, sărbătorita lumii muzicale este Suzanne Nadine Vega, care împlineşte 61 de ani.
S-a născut în Santa Monica, în California. Mama ei lucra ca analist de sisteme de calcul, iar tatăl ei era un scriitor de origine portoricană. Casa familiei Vega răsuna de muzică: motownul, jazzul şi folkul au fost genurile care au influenţat gustul muzical al tinerei Suzanne.
A simţit chemarea artistică în 1979, după ce a asistat la un concert cu Lou Reed. Pe atunci Suzanne lucra ca recepţioneră în timpul zilei, iar serile cânta în cluburile Greenwich Village. Publicul care o asculta a început să crească, dar casele de discuri i-au respins proiectul pentru un album.
A debutat în 1985, la o casă de discuri a cărei conducere se arăta sceptică în privinţa vânzărilor. După ce numărul de exemplare vândute a trecut de un milion, a devenit evident că vocea lui Suzanne Vega avea un ecou în lume. LP-ul s-a numit Marlene on the wall, iar revista Rolling Stones l-a plasat printre cele mai bune 100 de albume ale anilor ’80.
A urmat discul Solitude standing în 1987, care s-a bucurat de o primire spectaculoasă. A fost nominalizat la 3 premii Grammy, a urcat pe locul 2 în Marea Britanie şi pe locul 11 în Statele Unite. De pe acest album a făcut parte piesa Luca, scrisă din perspectiva unui băieţel abuzat.
Piesa de deschidere a discului era o compoziţie acapella uşor ciudată, despre un restaurant de lângă campusul universităţii Columbia, numit Tom’s diner. Piesa a fost de multe ori remixată şi a început să se audă în locurile în care autoarea ei nu s-a aşteptat: în cluburi. Între timp, un programator german pe nume Carl Heinz Brandemburg era preocupat cu elaborarea unei noi tehnologii care va fi cunoscută mai târziu ca metoda de compresie mp3. El şi-a dat seama că vocea lui Suzanne Vega era perfectă pentru a verifica puritatea comprimării fişierelor audio, motiv pentru care aceasta a primit porecla de „mamă a mp3-ului”.
În anii ’90 au urmat 2 albume pe care criticii le încadrau mai degrabă în categoria rock-ului industrial. A fost un deceniu în care a făcut foarte multe: şi-a adunat cântecele şi le-a publicat într-un volum de versuri, a cântat alături de artişti de operă precum Luciano Pavarotti şi şi-a dat vocea unor producţii Disney. În 2006 a fost prima cântăreaţă care a susţinut un concert în realitatea virtuală numită Second life. Ultimul ei album, dedicat oraşului New York, l-a lansat în 2007.
Andrea Nagy
Foto: Agerpres
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Personalitatea zilei: Suzanne Vega [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2020/07/Suzanne-Vega.jpeg?resize=800%2C479&ssl=1 "Personalitatea zilei: Suzanne Vega [AUDIO/VIDEO]")
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
