Prima pagină » Campanii » Sesam deschide cartea » Sesam deschide cartea: Insula lui Abel, de William Steig

Sesam deschide cartea: Insula lui Abel, de William Steig

O călătorie minunată ne propune Insula lui Abel, de William Steig. Îndrăgitul scriitor și ilustrator american, recompensat pentru această carte cu Medalia Newbery, își alege personajele din lumea animalelor, pe care le tratează cu simpatie și seriozitate, mizând pe sinceritatea și drăgălășenia lor. Comicul se întrepătrunde cu o ușoară melancolie, căci autorul strecoară în poveștile sale situații și întrebări curioase, pe care numai o ființă umană și le-ar putea pune. De exemplu, la ce ar putea folosi o furtună devastatoare în mijlocul verii?

Articol editat de cristina.rusu, 31 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 31 iulie 2020, 7:26

Vi s-a întâmplat vreodată să porniți într-o călătorie pentru care nu v-ați pregătit? Pe neașteptate, fără bagaje și fără să știți încotro vă îndreptați? Abel, eroul întâmplător aventurier al acestei cărți, are parte de o astfel de experiență.

Abel e un șoarece repectabil. Un domn îngrijit și elegant. Trăiește liniștit într-o casă confortabilă, alături de soția lui, Amanda. Mulțumită mamei sale, care i-a asigurat averea pentru întreaga viață, Abel are tot ce-i trebuie, așa că nu e nevoit să muncească. Una din ocupațiile lui preferate e să se cufunde în fotoliul său cu perne de puf citind o carte, în timp ce nevasta lui gătește sau scrie poezii. Într-o frumoasă zi de august, Abel și Amanda se relaxează la un picnic în pădure, înnobilat cu șampanie și caviar. Abel îi face rost soției de o umbrelă de soare inedită – o margaretă, dar constată că ar fi mult mai nimerită ca umbrelă de ploaie, căci, deodată, se stârnește o ploaie grozavă, cu vânt puternic și tunete înfricoșătoare. Cei doi șoricei se adăpostesc într-o peșteră. Când vântul furios îi smulge Amandei eșarfa de voal, Abel se aruncă, fără să clipească, pe urmele ei și reușește să o prindă. Vântul, însă, avea alte planuri: să-l îndepărteze de peșteră, să-l ridice în aer și să-l învârtă nebunește în toate direcțiile. Abel e purtat de uragan pe apele învolburate ale unui râu și azvârlit de curenți pe o insulă. Întâmplarea îi scoate în cale o scândură cu un cui înfipt în ea, de care se ține strâns. Se trezește cocoțat, cu ciudata lui bărcuță cu tot, într-un copac scufundat aproape cu totul în apele râului.

Abel își dorește cu orice preț să supraviețuiască și știe că e îndeajuns de curajos și inteligent pentru asta. Va găsi el o soluție pentru a se întoarce acasă. Nu-i rămâne decât să își folosească imaginația și puținele cunoștințe practice. Construiește o cârmă, apoi o bărcuță cu pânze, urmată de o ambarcațiune cu vâsle. Cu această ocazie, descoperă că poate să ronțăie și altceva în afară de mâncare, cum ar fi scoarță de copac. Și tot acum, constată că în toată viața lui de șoarece nu a construit nimic. Toate proiectele lui menite să îl ajute să traverseze râul eșuează. Puțin câte puțin, Abel se vede nevoit să accepte faptul că a devenit un locuitor al insulei. Singurul. Se întreabă dacă există un scop anume al acestei întâmplări. Oare ce încerca să îi spună? Ce trebuia să învețe? Dacă e un lucru de care șoricelul nostru să fie mândru, e faptul că natura l-a înzestrat cu o încăpățânare rară – nici vorbă să se dea bătut! Și în plus, nici nu are timp pentru asta. Are o mulțime de lucruri de încercat și de înfruntat: să facă focul, să gătească, să-și facă vase din lut ars, să adune provizii, să-și confecționeze haine și încălțăminte de iarnă sau să scape din ghearele unei bufnițe. Iar dorul de cei dragi și uimirea în fața frumuseților naturii îl ajută să își descopere, în sfârșit, vocația, atunci când din lăbuțe îi ies statui pline de viață. Într-o bună zi se va întoarce acasă și le va arăta tuturor câte a învățat!

Aventură; umor; poezie; lecții de viață – de toate acestea vă veți bucura citind Insula lui Abel. Cartea și-a găsit refugiu în rafturile Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj și vă așteaptă să o împrumutați!