Incluziv: Cum se învaţă, în mod practic, incluziunea? [AUDIO]
Corina Ciunae
Într-o poveste tradiţională, răţuşca cea urâtă, cea care este pur şi simplu diferită, este mereu respinsă de cei ale căror trăsături nu le împărtăşeşte. În viaţa reală însă, cu suficientă susţinere şi un pic de implicare, integrarea nu este imposibilă. Legislaţia permite astăzi ca un copil nevăzător să opteze pentru învăţământul de masă, dar această decizie este încă privită cu reticenţă.
Articol editat de cristina.rusu,
5 august 2020, 15:22
Într-o poveste tradiţională, răţuşca cea urâtă, cea care este pur şi simplu diferită, este mereu respinsă de cei ale căror trăsături nu le împărtăşeşte. În viaţa reală însă, cu suficientă susţinere şi un pic de implicare, integrarea nu este imposibilă. Legislaţia permite astăzi ca un copil nevăzător să opteze pentru învăţământul de masă, dar această decizie este încă privită cu reticenţă.
Într-o şcoală gimnazială din Bacău, 3 elevi nevăzători au absolvit clasa a VIII-a şi au trecut prin examenul de evaluare naţională.
Printre ei s-a aflat şi Corina Ciunae, şefă de promoţie a generaţiei sale, pe care vă invit să o cunoaştem:
Corina Ciunae: Mă consider o persoană sociabilă, dornică să afle lucruri noi. Încerc să fiu la fel ca ceilalţi, încerc să le arăt că dizabilitatea nu face diferenţa între oameni. Am încercat mereu să fiu optimistă, iar asta m-a ajutat de-a lungul timpului.
Andrea Nagy: Folosind o sintagmă care-mi displace profund, pe vremea mea nu prea erau nevăzători care să opteze să urmeze învăţământul de masă. A fost decizia ta sau a părinţilor tăi?
Corina Ciunae: Această decizie am luat-o împreună: nici ei nu şi-au dorit să mă ştie departe, iar eu am considerat că e foarte bine ca un copil să crească în familie, înconjurat de prietenii cei mai apropiaţi.
Andrea Nagy: S-a confirmat această decizie de atunci sau au fost momente când ai regretat-o?
Corina Ciunae: Am privit mereu lucrurile pozitive care mi s-au întâmplat şi atunci nu am simţit niciodată că regret.
Andrea Nagy: Care a fost atitudinea cadrelor didactice din şcoala gimnazială pe care ai urmat-o, în momentul în care s-au trezit în situaţia de a fi nevoiţi să explice altfel unele lucruri?
Corina Ciunae: La început au fost puţin speriaţi, nu ştiau dacă trebuie să lucreze cu noi în Braille (pentru că suntem 3 în clasă aflaţi în aceeaşi situaţie). S-au temut că nu ştiau exact cum să facă ca informaţia să ajungă corect şi la noi. Încet-încet, cu implicare atât din partea dumnealor cât şi a noastră (noi am fost foarte dornici să fim integraţi), am reuşit.
Andrea Nagy: A trebuit să munceşti mai mult decât colegii tăi?
Corina Ciunae: Da, categoric. Am muncit mai mult la matematică de exemplu, unde a fost puţin mai dificil.
Andrea Nagy: Uneori copiii nevăzători nu aleg să urmeze învăţământul de masă din teama de a fi cei „diferiţi” în clasă. Pe tine cât de des te-au făcut oamenii din jurul tău să te simţi diferită?
Corina Ciunae: Poate atunci când m-au tratat cu milă, e lucrul care-mi displace cel mai mult.
Andrea Nagy: O altă teamă în privinţa nevăzătorilor care aleg învăţământul de masă este prezenţa poate mult prea intensă a părinţilor în viaţa lor; că aceştia ar putea avea tendinţa de a deveni hiperprotectori, de a-l însoţi pe copil la clasă, astfel încât acesta nu va mai putea să socializeze, nu va învăţa să interacţioneze pe cont propriu cu colegii săi de generaţie. Tu ce părere ai despre acest aspect?
Corina Ciunae: Aşa este, uneori părinţii pot deveni foarte protectori, însă noi nu am ajuns în punctul în care să stea cu noi în clasă. Am ştiut că putem apela la ei în cazul în care avem o dificultate, dar ne-au şi lăsat să socializăm. A fost mai greu în primul an, când nici colegii nu ştiau cum să reacţioneze faţă de noi, a durat un pic până când am reuşit să facem parte 100% din grupul lor.
Andrea Nagy: Te duceau părinţii la şcoală?
Corina Ciunae: Pe mine da. Locuim la sat şi facem naveta cu autobuzul la şcoala din oraş.
Andrea Nagy: Ai învăţat acele lucruri specifice independenţei unui nevăzător, cum ar fi alfabetul Braille sau mersul cu bastonul?
Corina Ciunae: Sunt abia din clasa a V-a într-o şcoală de masă. S-a înfiinţat o clasă de nevăzători în cadrul Şcolii Speciale Gimnaziale Maria Montessori din Bacău. Până în clasa a IV-a am învăţat după programa normală, dar în Braille. Pentru noi a fost un avantaj acest lucru, mai ales că am avut şi o învăţătoare fără de care nu am fi ajuns la nivelul de a putea fi integraţi.
Andrea Nagy: Cum a fost prima ta zi de şcoală într-o clasă de văzători?
Corina Ciunae: Nu ştiam exact cum vom fi primiţi, nu eram siguri dacă vom fi acceptaţi. A fost o zi emoţionantă, o zi în care am trecut prin multe stări. Erau toţi încântaţi că suntem prezenţi, chiar dacă nu ştiau exact cum să reacţioneze, cum vom proceda, ce ne va rezerva viitorul.
Andrea Nagy: Pomeneai de dificultăţile privind pregătirea la matematică. Tocmai ai susţinut examenul de evaluare naţională şi la proba de matematică am înţeles că au fost câteva probleme.
Corina Ciunae: La matematică am lucrat cu ajutorul ghidului Matematicus, creat de dl. Mircea Bucur, preşedintele fundaţiei Cartea călătoare: subiectele ni s-au dictat, iar noi le-am transcris în acest cod. Am întâmpinat dificultăţi la subiectul de geometrie unde, spre deosebire de colegii noştri care au avut desenul la îndemână, noi nu am avut această posibilitate. Am fost, pot să spun, puţin discriminaţi: e cam greu să rezolvi problemele de geometrie fără desen.
Andrea Nagy: V-a dezavantajat la notă?
Corina Ciunae: Cred că da. Am învăţat la fel ca ceilalţi; la fel cum pe ei i-a ajutat desenul să rezolve problema, ne-ar fi ajutat şi pe noi să o rezolvăm.
Andrea Nagy: Unde te vezi peste 5 sau 10 ani?
Corina Ciunae:Nu m-am gândit atât de departe! Prefer să fac paşi mici şi siguri. Cum am spus la început, că mă consider o persoană destul de sociabilă, aş vrea să învăţ „tainele” comunicării. Cu siguranţă că voi merge mai departe, indiferent de piedicile pe care le voi întâlni în drumul meu.
Andrea Nagy
Foto: facebook
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.