Prima pagină » Știri » Economic » Resetarea unei industrii: colapsul din afaceri și vacanțele în străinătate [AUDIO]

Resetarea unei industrii: colapsul din afaceri și vacanțele în străinătate [AUDIO]

Această prezentare necesită JavaScript.

După luni de așteptare și incertitudine, industria ospitalității este gata să fie repornită odată cu începerea toamnei. În județul Maramureș există aproximativ 850 de afaceri, a câte 3300 de angajați. Dintre aceștia, mulți și-au pierdut slujbele din cauza pandemiei, fiind nevoiți să se orienteze către alte domenii.

Resetarea unei industrii: colapsul din afaceri și vacanțele în străinătate [AUDIO]

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 29 august 2020, 00:00

După luni de așteptare și incertitudine, industria ospitalității este gata să fie repornită odată cu începerea toamnei. În județul Maramureș există aproximativ 850 de afaceri, a câte 3300 de angajați. Dintre aceștia, mulți și-au pierdut slujbele din cauza pandemiei, fiind nevoiți să se orienteze către alte domenii.

Președintele Asociației Ospătarilor, Barmanilor și Bucătarilor din Maramureș, Gabriel Pop, spune că majoritatea celor din branșă au avut de suferit. De asemenea, el consideră că deschiderea interioară a localurilor este vitală, pentru ca lacătele să nu fie puse definitiv pe ușile patronilor:

De la noi din Maramureș, 90% dintre ei, astea sunt date luate de pe teren, date corecte, nu din auzite. 90% dintre colegii noștri și-au pierdut locurile de muncă, în această perioadă. Era de maximă urgență luarea acestei decizii; colaboratorii noștri din Maramureș, nu dețineau terase și se apropiau de un colaps financiar dacă nu era luată această decizie, având în vedere că erau închiși din luna martie. (Gabriel Pop)

Dacă situația din această sfera se îndreaptă spre prăbușire, turismul pare a fi în regulă. Diana Iluț deține o agenție de turism și spune că oamenii au avut tendința de a se orienta, până în urmă cu câteva luni, spre stațiunile din țară, dat fiind faptul că restricțiile internaționale au influențat mult alegerea unor destinații; acum, însă, odată ce măsurile au fost relaxate, numărul de solicitări pentru turismul extern a crescut brusc, iar avioanele sunt neîncăpătoare:

S-a redeschis de puțin timp Egiptul și Turcia, avem un grad de ocupare spectaculos. De exemplu, pentru cursa de Antalya din Baia Mare, gradul de ocupare pe primele 3 zboruri deja este de 100%, ceea ce înseamnă că nu mai avem niciun loc liber în avioane; primele locuri libere sunt undeva la mijlocul lui septembrie, pentru avionul din Baia Mare. Pentru plecările de pe Cluj cu destinațiile Antalya și Egipt, din nou, avem un grad de ocupare foarte bun și o suplimentare cu o nouă cursă, începând cu 31 august. (Diana Iluț)

Mai există un motiv pentru care destinațiile internaționale sunt atât de căutate: ele sunt sigure. Unitățile de cazare din țări precum Turcia și Egipt au avut nevoie de o nouă certificare pentru a-și continua activitatea. Cei care nu s-au conformat regulilor, s-au ales cu afacerile închise – de aici și număr destul de mare de hoteluri ale căror activitate a fost stopată:

Vorbim de destinații care s-au pregătit foarte bine din punct de vedere igienico-sanitar, pentru a primi turiștii, toate hotelurile și din Antalya, și din Hurghada, Egipt sunt trecute prin niște filtre igienico-sanitare și niște regulamente foarte stricte: au primit o certificare suplimentară, de securitate COVID-FREE, COVID-SECURE. În funcție de stat și de regulile lor, au avut de îndeplinit niște norme foarte stricte și niște reguli foarte clare. (Diana Iluț)

În schimb, în România treburile par a fi desprinse dintr-un scenariu diferit, iar actorii nu par a fi interesați de găsirea unei soluții concrete. Diana Iluț a analizat situația din afara țării, cât și din interior și e de părere că ar fi benefic să adoptăm modelul străin, bazat pe seriozitate:

Noi trebuie să învățăm foarte mult în turism, de la cei care chiar știu să facă turism și au demonstrat-o și în această perioadă. Au știut să ducă la un alt nivel și a ajutat faptul că ei iau turismul foarte în serios, ceea ce mi se pare că nu se întâmplă la nivel național. Este înghesuială, este multă lume. Am fost turist în această vară, pentru că am vrut să testez pe propria piele ce se întâmplă și am rămas așa, cu un gust amar, vizavi de ce s-a întâmplat la nivel național. Am fost în două destinații externe și este o diferență catastrofală între ce am văzut în România și ce am văzut inclusiv la vecinii noștri bulgari, vizavi de reguli, de distanțare, de personal, pentru că de aici pornește: modul în care personalul respectă regulile igienico-sanitare…(Diana Iluț)

De cealaltă parte, redeschiderea interioarelor nu pare să îi sperie/îngrijoreze pe angajații din restaurante și cafenele.
Nu cred că se poate corela această activitate de Horeca cu creșterea numărului de cazuri Covid, nu cred acest lucru, eu personal și colegii mei la fel. Ajutorul din partea statului nu a fost de mare folos, iar activitatea din cele 550 de localuri nu poate fi desfășurată numai pe terase sau prin livrări la domiciliu:

Au venit într-o anumită măsură, însă aceste ajutoare nu au fost de ajuns, pentru a continua activitatea la fel ca și înainte. Aceste ajutoare mai mult au încurcat, părerea mea. Majoritatea colegilor noștri au ales în aceste luni să se îndrepte spre alte domenii de activitate, majoritatea au plecat în străinătate, ne vom lovi de un nou blocaj al forței de muncă pe această piață, care era oricum în deficit; este foarte puțin probabil ca toți dintre cei care au plecat să se mai întoarcă înapoi în branșă în viitorul apropiat. (Diana Iluț)

Președintele Camerei de Comerț și Industrie Maramureș, Florentin-Nicolae Tuș este conștient de faptul că mulți sunt cei care și-au pierdut locurile de muncă, iar insolvența va fi punctul în care aceste afaceri vor ajunge:

E foarte important să vină măsuri suplimentare care să-i sprijine pe cei din acest domeniu, în final e unul dintre cele mai afectate sectoare în urma pandemiei și așteptăm cu toții cu nerăbdare normele și mă refer aici la Programul Operațional Competitivitate, dezvoltat de Ministerul Fondurilor Europene: e vorba de un miliard de euro, care va fi alocat în granturi, între 2.000 și 100.000 de euro, circa 100.000.000 de euro vizând tocmai domeniul Horeca. Firmele din Horeca vor putea accesa granturi în valoare de 100.000.000 de euro. Încă nu există normele și cu cât se întârzia mai mult, cu atât riscul e și mai mare pentru companiile din Horeca, de a intra în colaps. (Florentin-Nicolae Tuș)

Nesiguranța este din ce în ce mai prezentă în rândul angajaților din Horeca, iar viitorul nu pare să aducă soluții viabile. Pentru multe afaceri, așteptarea este echivalentă cu închiderea definitivă, iar pagubele pe termen lung vor fi reflectate la nivelul economic și al social.