A făcut parte din prima generaţie a folkului românesc, criticând în versurile sale nedreptatea şi lipsa de orientare a omului în societatea contemporană. S-a alăturat Cenaclului Flacăra, dar l-a părăsit la începutul anilor ’80, nemulţumit de direcţia impusă de Adrian Păunescu. Ne amintim astăzi de Valeriu Sterian.
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
16 septembrie 2020, 10:42 / actualizat: 16 septembrie 2020, 12:29
A făcut parte din prima generaţie a folkului românesc, criticând în versurile sale nedreptatea şi lipsa de orientare a omului în societatea contemporană. S-a alăturat Cenaclului Flacăra, dar l-a părăsit la începutul anilor ’80, nemulţumit de direcţia impusă de Adrian Păunescu. Ne amintim astăzi de Valeriu Sterian.
În 1971, Valeriu Sterian atrăgea pentru prima oară atenţia autorităţilor. Era pe atunci doar un elev care cânta în formaţia liceului său, dar coresponda cu tineri din Franţa şi Anglia şi cânta piese din repertoriul The Beatles: ceva greu de acceptat, care i-a adus o exmatriculare de 2 săptămâni în ultimul an de şcoală. În 1972 a fost admis ca student al Facultăţii de Psihologie din Bucureşti. A înfiinţat atunci grupul de folk Vali şi Carmen, cu care a dat o audiţie în faţa lui Dan Andrei Aldea, cel care a devenit mai apoi mentorul tânărului Valeriu Sterian.
A participat la festivalul Primăvara baladelor şi a fost răsplătit cu un premiu pentru compoziţie, dar piesa Nopţi, intrată în preferinţele publicului, a fost ulterior cenzurată. Au urmat apariţii în cluburi studenţeşti şi la Televiziunea Română, iar când a fost înfiinţat Cenaclul Flacăra, s-a alăturat şi Valeriu Sterian, laolaltă cu alţi artişti rock şi folk ai momentului. Amintire cu haiduci, una din cele mai cunoscute creaţii ale sale, a fost lansată pe o culegere folk din 1978.
La începutul anilor ’80 a fondat Compania de sunet şi a lansat 2 albume de folk pur, în condiţiile în care alţi artişti erau înclinaţi să combine acest gen fie cu jazz-ul (precum Alexandru Andrieş), fie cu şlagărul (precum Vasile Şeicaru). Pe măsură ce preferinţele sale muzicale se modificau, se schimba şi componenţa Companiei de sunet, printre membri fiind de-a lungul timpului artişti care au făcut parte din trupe precum Iris, Compact sau Voltaj. În 1990 a luat parte la manifestaţiile din Piaţa Universităţii, piesa Nopţi – intrată în conştiinţa publicului ca Vino, Doamne – devenind unul din cântecele de rezistenţă.
Valeriu Sterian a încetat din viaţă în 16 septembrie 2000, la vârsta de 48 de ani. În 2005 a apărut volumul Pariu pe o lacrimă, scris despre viaţa artistului cunoscut ca ultimul rebel al folkului românesc.
Andrea Nagy
Foto: Agerpres
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.