În filmele de groază întâlnim adesea omul de ştiinţă nebun, e de ajuns dacă ne amintim de dr. Frankenstein. În realitate însă această tipologie e destul de rară; cu atât mai neobişnuit e ca un cercetător să-şi pună în pericol propria viaţă pentru o ipoteză nefondată. Un astfel de om de ştiinţă a fost Karl P. Schmidt, care şi-a consemnat – etapă cu etapă – propria moarte în urma unei muşcături de şarpe.
Foto: Dispholidus_typus boomslang
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
26 septembrie 2020, 18:00
În filmele de groază întâlnim adesea omul de ştiinţă nebun, e de ajuns dacă ne amintim de dr. Frankenstein. În realitate însă această tipologie e destul de rară; cu atât mai neobişnuit e ca un cercetător să-şi pună în pericol propria viaţă pentru o ipoteză nefondată. Un astfel de om de ştiinţă a fost Karl P. Schmidt, care şi-a consemnat – etapă cu etapă – propria moarte în urma unei muşcături de şarpe.
Schmidt era angajat al muzeului de ştiinţe naturale Field din Chicago şi era expert în reptile. Colegii săi îi trimiteau adesea târâtoarele pe care nu le puteau clasifica. Aşa s-a întâmplat şi în 25 septembrie 1957, când a primit spre studiu un şarpe veninos din partea grădinii zoologice din Lincoln Park. Cercetătorul a identificat şarpele ca fiind un boomslang (Dispholidus Typus): o specie africană extrem de periculoasă, pentru care spitalele din Statele Unite nu aveau ser antivenin.
Totuşi, Schmidt credea cu tărie că muşcătura de boomslang nu este mortală. Din această cauză, atunci când într-un moment de neatenţie a fost muşcat de şarpele studiat, a ales pur şi simplu să meargă acasă. Principalul motiv pentru care a făcut acest lucru a fost faptul că a vrut să consemneze fiecare simptom al muşcăturii, pentru a-şi demonstra ipoteza.
A notat că mai întâi a fost cuprins de friguri, apoi a făcut febră. A notat cum gingiile au început să-i sângereze, iar stomacul nu i-a putut păstra pâinea prăjită mâncată la cină. Şi-a continuat însemnările timp de 15 ore, până când a colapsat pe podeaua propriei sale case. Moartea a survenit prin stop cardio-respirator în 26 septembrie 1957.
Prin moartea sa, Schmidt a reuşit să demonstreze exact opusul ipotezei pe care o susţinea: boomslangul nu este nicidecum inofensiv, ci unul din cei mai veninoşi şerpi de pe planetă.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
