Filmul de weekend: Bani negri (pentru zile albe), în curînd pe HBO [AUDIO]

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 3 octombrie 2020, 06:00 / actualizat: 3 octombrie 2020, 12:20

Daniel Sandu: Am inversat paradigma în titlu pentru că am inversat paradigma în întreg serialul. În principiu, povestea este despre doi oameni care, în glumă, se laudă că vor sparge o mașină a băncii și după aceea descoperă că toți oamenii din jur iau gluma în serios și ajung chiar să îi forțeze să dea spargerea, iar ei sunt singurii care de fapt fac eforturi să nu dea spargerea. Cumva, am vrut să facem o interpretare ușor parodică a filmului ”Lovitura italiană”: precizia și profesionalismul cu care se realizează un jaf să fie reinterpretate în zona balcanică, și anume imprecizia și lipsa de profesionalism care sunt specifice acestei zone și care nasc situații comice.

Anca Mureșan: Un fel de Dorel al jafurilor?

Daniel Sandu: Un fel de Dorel al jafurilor, dar nu bazat pe prostie, ci un Dorel care se împiedică în propriile valori morale. Serialul e o dramă-comedie, căci la un moment dat lucrurile devin serioase. Încercăm să sondăm ce se întîmplă atunci cînd tu încerci să îți păstrezi valorile morale, cum ar fi de exemplu faptul că nu vrei să furi și să pui mîna pe niște bani sub formă de corupție. Cum reușești să eviți asta? Publicul va descoperi că este destul de greu. Comedia este un strat de suprafață doar, este ca un ambalaj și pe parcursul mini-seriei ne-am propus să schimbăm genul: începem cu comedie și încet încet se transformă în dramă. Spectatorii care la început au rîs vor sfîrși prin a plinge. Toate aceste schimbări de situație au dus și către titlul pe care l-am ales: ”Bani negri (pentru zile albe)” față de celebrul proverb ”bani albi pentru zile negre”.

Anca Mureșan: Cît și unde ați filmat?

Daniel Sandu: Am filmat aproximativ 70 de zile, mare parte din filmări le-am făcut la Piatra Neamț, întîmplător orașul meu natal. O altă parte din filmări sînt la Onești, cîteva la București și cîteva la Viena.

Anca Mureșan: Ați luat cu dumneavoastră în această mini-serie pe unul din actorii din ”Un pas în urma serafimilor”, pe Cristian Bota, iar în distribuție îi mai regăsim pe Alexandru Papadopol sau pe Medeea Marinescu.

Daniel Sandu: Alexandru Papadopol și Cristian Bota joacă personajele principale, ei reprezintă nucleul poveștii care este completat de Medeea Marinescu, apoi Gavril Pătru și Valeriu Andriuță. Ei trei reprezintă, dacă vrem să le spunem așa, niște stîlpi ai societății: unul e legea, poliția, altul reprezintă zona interlopă și celălalt zona bancară. Povestea se-ntîmplă într-o comunitate mică, un orășel nenumit, nedefinit, care poate fi reprezentativ pentru oricare orășel din România. Un loc în care toată lumea cunoaște pe toată lumea și oamenii se întîlnesc la tot felul de intersecții de decizii și de valori și intră în conflicte, unii cu intenții bune, alții cu intenții rele. Noi sîntem foarte mîndri de ce am reușit să realizăm și sperăm ca și publicul să fie încîntat de ce o să vadă.

Anca Mureșan: Nu este pentru prima dată cînd lucrați la un serial, ați lucrat pentru producția TV ”La bloc” și sînteți co-scenaristul unei alte producții HBO, ”Hackerville”. Și totuși vreau să vă întreb cum ați făcut trecerea de la film la serial, ce limitări prepupune munca la un serial sau, din contră, ce deschideri oferă?

Daniel Sandu: În primul rînd volumul de muncă este cel puțin triplu. Prin urmare volumul de decizii într-un timp relativ scurt este atît de mare încît duce la epuizarea energiei în principal, nu neapărat a creativității. Acesta a fost primul prag pe care l-am resimțit atunci cînd am schimbat modul de a povesti, și anume de la film de cinema la miniserie de televiziune. În același timp, înveți mecanisme diferite de a produce un film pentru că aproape toate elementele sînt gîndite și modificate în funcție de așteptări și de publicul țintă. De cele mai multe ori, publicul țintă diferă de la un lungmetraj la un serial și atunci toate lucrurile astea trebuie gîndite în avans mai ales dacă vrei să faci o poveste care să aibă un anume grad de spectaculozitate atît vizuală, cît și emoțională. Este mult mai complicat să faci o miniserie decît un lungmetraj, cel puțin așa a fost pentru mine.

Ascultați aici interviul integral cu regizorul Daniel Sandu, în exclusivitate pentru Radio Cluj: