Ce mai citim: Zilele lui Savelie. Lumea prin ochii unei pisici
”Vocea puternică și calmă a unui maestru”. Asta stă scris pe coperta ediției în limba română a romanului ”Zilele lui Savelie”, de Grigori Slujitel, o adevărată revelație a literaturii ruse contemporane.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 18 octombrie 2020, 00:00
”Vocea puternică și calmă a unui maestru”. Asta stă scris pe coperta ediției în limba română a romanului ”Zilele lui Savelie”, de Grigori Slujitel, o adevărată revelație a literaturii ruse contemporane.
Născut în 1983, Grigori Slujitel este de meserie actor și cântă într-o trupă rock în cluburi din Moscova. A scris romanul său de debut, Zilele lui Savelie, inspirat de cele două pisici cu care conviețuiește. Cartea s-a bucurat de un enorm succes iar acum este în curs de traducere și publicare în 10 limbi.
Versiunea în limba română apărută la Humanitas Fiction este semnată de Justina Bandol.
Cine este Savelie? Un motan născut într-o cutie de banane Chiquita, în curtea unui imobil cam dărăpănat din Moscova, situat pe Aleea Șelaputinski. Are o copilărie veselă și lipsită de griji, pentru că oamenii din clădire iubesc pisicile și le aprovizionează cu tot soiul de bunătăți.
Într-o zi însă în curte apare Vitea, Vituș, un adolescent care își dorește un motan. Și așa începe aventura lui Savelie în lumea oamenilor.
De-a lungul vieții sale Savelie are parte de mai mulți stăpâni care-i dau tot felul de nume, se simte iubit și răsfățat, dar are de-a face și cu tot soiul de indivizi ciudați, cum ar fi bătrânul cu baston care îl snopește în bătaie din senin.
Romanul abundă de personaje remarcabile: un portar de la muzeu mizantrop și morocănos, care însă iubește pisicile, o profesoară pensionară care corectează în fiecare zi lucrări scrise în urmă cu cel puțin două decenii, kîrghizi veniți la Moscova să muncească și care locuiesc în condiții insalubre și se mulțumesc cu puțin. Pe fundal, Moscova ca un personaj care le conține și le înțelege pe toate, duioasă uneori, indiferentă sau brutală altă dată, capricioasă ca o iubită care-ți face uneori hatârul de a-ți dezvălui câte o părticică dintr-un trecut fascinant.
Călătorind și intrând în contact cu atât de multe feluri de oameni, Savelie învață încet-încet să pună etichete și categorii pe sentimentele sale. Învață ce e dorul, încrederea, melancolia, dar și frica, neîncrederea și suspiciunea. Descoperă fiorul iubirii, datorită unei pisici negre pe nume Greta.
În general, Savelie se uită la oameni cu condescendență și cu un pic de ironie. Îl amuză și îl miră felul în care oamenii concurează între ei. Felul în care vor mereu să demonstreze că sunt mai buni, mai tineri, mai de succes decît semenii lor.
De ce se tem oamenii atât de mult de liniște? Ca să nu-și audă gândurile? Ca să nu se întrebe ce-și doresc cu adevărat?
Grigori Slujitel este un autor cu mână sigură și cu mult umor. Așa că printre aceste personaje cuprinse de neastâmpăr îl regăsim și pe el: un băiat roșcat care cântă din gură pe la diverse cluburi de noapte. Face și el ce poate ca să contribuie la hărmălaia generală.
Tonul romanului este plin de căldură și ingenuitate. Savelie nu se poate supăra pe oameni oricât de cruzi ar fi cu el și îi privește cu înțelegere și uneori cu un soi de milă calmă.
Romanul ”Zilele lui Savelie” se citește cu bucurie iar la final parcă simți nevoia să ieși pe stradă și să cauți un pui pe pisică pe care să-l aduci acasă. Cine știe ce personalitate remarcabilă, plină de umor și luciditate, se ascunde în ghemotocul de blană care stă liniștit la colțul blocului?
Doina Borgovan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.