Incluziv: Alfabetul culorilor, contestat de un reprezentant al Asociaţiei Nevăzătorilor
Analizăm, împreună cu autorul proiectului, Tudor Scripor, extinderea acestuia la nivelul întregului oraş, astfel încât să fie incluse Parcul Central, Cluj Arena, BT Arena, Muzeul de Artă, Parcul Etnografic Romulus Vuia, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Biblioteca Centrală şi Judeţeană, Grădina Botanică Alexandru Borza, Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj, centre comerciale. Aceasta presupune amplasarea de machete sau hărţi tactile la intrarea fiecăreia dintre instituţiile mai sus menţionate, pentru a facilita accesul la informaţie al persoanelor cu deficienţe de vedere, a explicat pe atunci primarul Emil Boc, conform Mediafax. În aprilie 2019, alfabetul culorilor a fost recompensat cu medalia de aur la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva, secţiunea Educaţie, cultură şi artă.
Articol editat de cristina.rusu, 3 noiembrie 2020, 11:34
Am fost contactaţi de Ion Podosu, vicepreşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, care a exprimat câteva îndoieli privind oportunitatea proiectului:
Ion Podosu: Am luat legătura cu domnul Scripor, l-am invitat la noi la filială. A venit şi a început să-mi spună despre acest alfabet, dar numai teoretic, nu mi-a adus niciun lucru concret. I-am arătat că tehnologia asistivă i-a luat-o înainte: există dispozitive care pot să identifice culorile (chiar dacă deocamdată în limba engleză). I-am spus că din păcate alfabetul Braille este în declin, nu se mai foloseşte atât de mult cum s-a folosit cu zeci de ani în urmă. Dumnealui mi-a spus că a făcut experimente cu alfabetul pe un elev nevăzător, dar cam atât.
Am luat legătura la rândul nostru cu inventatorul clujean:
Andrea Nagy: Cum anume aţi dezvoltat proiectul, cu ce grupuri de nevăzători aţi lucrat?
Tudor Paul Scripor: Totul a început în anul 2012, în SUA, unde am interacţionat cu un tânăr nevăzător. Discutând cu acesta am aflat multe informaţii utile şi în acelaşi timp fascinante despre viaţa nevăzătorilor. Artist la bază, am considerat că cea mai importantă informaţie primită era nevoia persoanelor nevăzătoare de a putea recunoaşte şi diferenţia culorile. Întors în ţară, am hotărât să pornesc pe acest drum nebătătorit, mai exact de a oferi persoanelor nevăzatoare o standardizare cromatică. Au urmat mulţi ani de drumuri la biblioteci, cercetare, teste, încercări şi chiar eşecuri. Acum proiectul alfabetul tactil al culorilor este în plină dezvoltare şi a intrat în faza de implementare educaţională şi comercială atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
Andrea Nagy: Aţi reuşit să-l prezentaţi Asociaţiei Nevăzătorilor?
Tudor Paul Scripor: Trăind în oraşul Cluj-Napoca, iniţial mi s-a părut firesc să caut colaborări în proximitate, mai exact în cadrul filialei locale a Asociaţiei Nevăzătorilor.
Întrevederea de anul trecut cu domnul Podosu, preşedintele Filialei Cluj a Asociaţiei Nevăzătorilor în care am solicitat oportunitatea prezentării alfabetului, a beneficiilor şi a aplicaţiilor pe care acesta le aduce în viaţa nevăzătorilor, nu a primit un răspuns pozitiv. Discuţia a fost deviată constant în direcţia posibilităţii de ajutor material a filialei clujene. Ne mândrim însă cu colaborări de succes cu alte asociații de nevăzători din țară pe care le apreciem și avem semnale pozitive că în viitorul apropiat numărul colaborărilor va crește accelerat. De exemplu, anul trecut am fost contactat de catre Asociatia Nevăzătorilor, Filiala din Oradea, prin Domnul Preşedinte Mihai Merca. Domnia sa şi-a exprimat dorinta de a testa şi de a afla mai multe detalii despre algoritmul alfabetului. Dupa această prezentare la sediul filialei orădene, am pus bazele unei colaborări solide.
O altă îndoială exprimată de Ion Podosu se referă la situaţiile concrete în care alfabetul va putea fi aplicat:
Ion Podosu: Cum să fie aplicat, când nici nu ştim concret despre ce este vorba? Ştim doar că figuri geometrice sunt asociate cu anumite culori. Se spune că s-ar pune pe haine, dar cum, sub formă de bileţel? Şi cum vezi culorile într-un magazin unde nu sunt asemenea etichete?
Răspunsul lui Tudor Scripor în această chestiune arată că inventatorul consideră alfabetul ca fiind deja implementat în comunitatea nevăzătorilor:
Tudor Scripor: Este un alfabet universal, intuitiv, complet, uşor de învăţat, accesibil şi practic. Aceste puncte forte l-au făcut îndrăgit şi adoptat în comunitatea nevăzătorilor, atât de cei care cunosc alfabetul Braille cât şi de cei care nu sunt familiarizaţi cu acesta. Bazat pe principiul designului universal, persoanele nevăzătoare care au învăţat algoritmul acestui alfabet se îndreaptă către noi cu idei, propuneri, chiar identifică soluţii. Persoanele nevăzătoare i-au găsit utilitatea în diverse domenii, precum educaţie şi cultură, arte vizuale, arhitectură, accesibilizarea spaţiilor publice, vestimentaţie, modă, etichetarea produselor, tehnologii asistive, medicină, industrie, signalistică, orientare sau chiar accesibilizarea votului cu ajutorul alfabetului.
În luna februarie, Tudor Scripor a semnat un protocol de colaborare cu Ministerul Educaţiei, privind implementarea alfabetului în şcolile pentru deficienţi de vedere:
Tudor Scripor: Am avut întâlniri, discuţii şi prezentări cu profesori psihopedagogi ai Liceului Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca, din ţară şi din străinătate. În urma acestor discuţii, aceştia au identificat utilitatea alfabetului în educaţia incluziva, dar şi în viaţa de zi cu zi a copiiilor cu deficienţe de vedere. Împreună am format o echipă, lucrăm la accesibilizarea materialelor educaţionale cu ajutorul alfabetului tactil al culorilor. împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România, ne vom putea mândri, în curând, de faptul că România este prima ţară din lume care implementează alfabetul Scripor. Începând cu data de 15 noiembrie veţi putea găsi pe site-ul nostru www.scriporalphabet.com, în cadrul secţiunii de eLearning mai multe informaţii despre programul educaţional desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România.
Cu ocazia semnării protocolului de colaborare, Portalul EduPedu a cerut punctul de vedere al Liceului Tehnologic Special Regina Elisabeta din Bucureşti. Analiza lor o vom reproduce aici:
1. Alfabetul nu poate fi implementat în perioadele de achiziție a scris-cititului în Braille, întrucât poate produce dezorientare si neînțelegerea logicii construirii celor două tipuri de alfabete.
- Nu s-au putut identifica date științifice care să explice modul de realizare și concepere a alfabetului Scripor.
- De asemenea, nu s-au putut identifica date privind impactul în înțelegerea și accesibilizarea mediului pe baza acestui alfabet pentru deficienții de vedere.
- La nivelul formării reprezentărilor în plan mental și percepției culorii de către nevăzători, culorile sunt internalizate prin intermediul unor simboluri de natură lingvistică, de exemplu: iarba este verde, cerul este albastru.
- Pentru a putea formula o opinie avizată trebuie realizate o serie de întâlniri cu specialiști persoane cu deficiență de vedere în care autorul acestui alfabet să prezinte metodologia de însușire a lui și modul de transmitere a informațiilor privind înțelegerea culorilor pe baza utilizării alfabetului.
De aceeaşi părere se arată a fi şi Ion Podosu, care condamnă de asemeni acoperirea mediatică a evenimentului, dar şi indisponibilitatea autorităţilor locale de a contacta beneficiarii direcţi:
Ion Podosu: Am aflat de pe reţelele de socializare că dumnealui a semnat un protocol cu Ministerul Educaţiei; probabil să-l implementeze, dar eu nu înţeleg cum. Am fost foarte indignat că nici Primăria nu ne-a întrebat în legătură cu acest proiect. Este o deviză a Convenţiei ONU privind persoanele cu dizabilităţi: „Nimic despre noi, fără noi”. Ar fi trebuit să fim şi noi consultaţi, pentru că oamenii nu cunosc detaliile unei asemenea problematici. Ei cred tot ce li se spune, fără a li se face o demonstraţie concretă. Am găsit un articol care îl numea, bombastic, „premieră mondială”, iar la un post de radio s-a spus că „acest alfabet va ajuta la recunoaşterea culorilor la metrou”. Nu înţeleg în ce sens. Este o inducere în eroare a autorităţilor şi a opiniei publice. Am mai avut cazuri asemănătoare: se ştie foarte bine că la Sibiu şi la Timişoara s-au făcut nişte abecedare cu litere în relief pentru nevăzători. Literele în relief erau folosite acum 200 de ani, pe vremea lui Valentin Hauy.
Totuşi, inventatorul e optimist în privinţa perspectivelor proiectului:
În cadrul Asociaţiei Alfabetul Scripor, direcţia de implementare este bine definită şi este împărtita în trei etape: pe termen scurt, mediu şi lung. Să privim exemplul alfabetului Braille, care s-a întins pe o perioadă lungă de timp, a devenit oficial doar după 26 de ani de la moartea inventatorului acestuia, Louis Braille. a încheiat acesta.
Surse:
Andrea Nagy
Foto: Tumisu/Pixabay
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
