Prima pagină » Reportaje » Poluanții din aerul interior al locuințelor noastre și efectele lor nocive [AUDIO]

Poluanții din aerul interior al locuințelor noastre și efectele lor nocive [AUDIO]

Este o perioadă în care suntem nevoiți să petrecem mai mult timp în case, părinți, copii și, poate bunici. Spre deosebire de perioada anterioară, când am stat în case, la începutul pandemiei, acum este și mult mai frig afară și poate nu ne este atât de ușor să aerisim. Ceea ce puțini dintre noi știm este că, în interiorul locuințelor noastre, sunt o serie de poluanți care ar putea să dăuneze sănătății noastre.

Calitatea aerului pe care îl respirăm în interiorul clădirilor, acasă şi la locul de muncă, are un rol foarte important în sănătate. În aceste vremuri de conştientizare a nevoii de sănătate, în care vorbim de acumularea în spaţii închise a unor noxe, bacterii, virusuri care nu se simt şi nu se vad, dar care au efecte puternice şi uneori dramatice asupra sănătăţii populaţiei, este prioritară acordarea unei atenţii deosebite calităţii aerului interior.

Poluanții din aerul interior al locuințelor noastre și efectele lor nocive [AUDIO]

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 3 noiembrie 2020, 12:13

Este o perioadă în care suntem nevoiți să petrecem mai mult timp în case, părinți, copii și, poate bunici. Spre deosebire de perioada anterioară, când am stat în case, la începutul pandemiei, acum este și mult mai frig afară și poate nu ne este atât de ușor să aerisim. Ceea ce puțini dintre noi știm este că, în interiorul locuințelor noastre, sunt o serie de poluanți care ar putea să dăuneze sănătății noastre.

Calitatea aerului pe care îl respirăm în interiorul clădirilor, acasă şi la locul de muncă, are un rol foarte important în sănătate. În aceste vremuri de conştientizare a nevoii de sănătate, în care vorbim de acumularea în spaţii închise a unor noxe, bacterii, virusuri care nu se simt şi nu se vad, dar care au efecte puternice şi uneori dramatice asupra sănătăţii populaţiei, este prioritară acordarea unei atenţii deosebite calităţii aerului interior.

Având în vedere procentul mare de timp pe care acum populaţia îl petrece acasă, recomandarea noastră este de a se acorda atenţie poluanţilor de aer interior care pot fi prezenţi şi de a se acţiona pentru măsurarea, controlul şi menţinerea sub pragul de risc pentru sănătate a celor mai importanţi parametrii pentru calitatea aerului pe care îl respirăm. (Alexandra Cucos (Dinu), directorul Laboratorului de Radon „Constantin Cosma”-LiRaCC de la Universitatea Babeș-Bolyai).

Despre poluanții din interior și cantitatea de oxigen de care avem nevoie pentru a ne menține sănătoși, în interiorul locuințelor noastre, am aflat de la Tiberiu Cătălina, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, specialist în calitatea aerului):

În interior, sunt o serie de poluanți care ar putea să depășească limitele maxime admisibile. Printre aceștia, pot fi menționați dioxidul de carbon, radonul, compușii organici volatili sau particulele de praf. Reducerea acestor concentrații se face printr-o aerisire frecventă, prin utilizarea ventilării naturale sau, preferabil prin instalarea unui sistem de ventilare mecanică, cu recuperare de căldură și filtre speciale de praf. Pentru reducerea particulelor de praf din interior, se poate opta și pentru purificatoarele de aer. (Conf. Dr. Ing. Tiberiu Cătălina, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, specialist în calitatea aerului)

Pe lângă poluanţii care pătrund din afara locuinţei, e bine să ținem cont și de o paletă largă de substanţe chimice provenite de la adezivii și lacurile utilizate pentru fabricarea mobilerului, materialelor de construcţie, respectiv produselor de curăţenie şi uz personal, susține Tiberius Dicu, din cadrul Laboratorului de încercări radon “Constantin Cosma” – LiRaCC de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, UBB Cluj:

Expunerea la aceşti compuşi chimici a fost asociată cu tulburări ale sistemului imunitar sau nervos, precum şi efecte carcinogene. Un impact important în creşterea calităţii aerului de interior îl are atât managementul surselor, cât şi impactul utilizatorului casnic asupra mediului în care trăieşte. Tendinţa generală de creştere a gradului de etanşeizare a clădirii în vederea reducerii consumului energetic a avut ca efect negativ o reducere a gradului de aerisire a clădirii, şi, implicit, o reducere a calităţii aerului de interior. Într-un studiu recent pe care l-am efectuat în 100 de clădiri rezidenţiale reabilitate termic din cinci oraşe din România, în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 μg/m³, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă. Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. Concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m³ (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană). Radonul (²²²Rn) este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. În studiul menţionat anterior, am observat că prezenţa pivniţei sub încăperea monitorizată, respectiv prezenţa unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentraţiei de radon în comparaţie cu situaţiile în care acestea nu erau prezente. Trebuie menționat faptul că, în momentul de faţă România nu are reglementări privind calitatea aerului de interior pentru spaţiul rezidenţial, iar în lipsa unor reglementări clare privind calitatea aerului de interior, luarea unor măsuri eficiente care să protejeze pe termen lung sănătatea umană este dificil de implementat. (Tiberius Dicu, din cadrul Laboratorului de încercări radon “Constantin Cosma” – LiRaCC de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, UBB Cluj).

Una dintre soluțiile care pot fi aplicate pentru remedierea calității aerului din interiorul locuințelor, astfel încât să ne simțim cât mai confortabil și să ne menținem sănătoși este aerisirea de mai multe ori pe zi, a mai precizat Tiberiu Cătălina de la Universitatea Tehnică din București:

Cea mai simplă măsură este deschiderea ferestrelor cu regularitate, preferabil de câteva ori pe zi. Totuși, nu este o soluție recomandată în întregime deoarece, pe timp de iarnă, cantitatea de energie risipită este foarte mare, iar temperatura în încăpere scade brusc, lucru care poate duce la discomfort termic local pentru ocupanții încăperii respective. Alte soluții rapide și, relativ accesibile financiar, sunt instalarea de grile auto sau higro-reglabile în rama ferestrelor și, astfel, are loc o introducere permanentă de aer din exterior. Aceste soluții presupun totuși necesitatea unei cantități importante de energie pentru încălzire. Cele mai sigure și eficiente soluții sunt cele de tip ventilare mecanică centralizată, în care o unitate asigură, prin intermediul unei rețele de conducte, aer proaspat, încălzit și filtrate, în toate încăperile locuite. Această soluție se pretează foarte bine, inclusiv pentru clădirile care au valori mici spre medii de radon. (Conf. Dr. Ing. Tiberiu Cătălina, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, specialist în calitatea aerului)

Echipa noastră de cercetare din cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma”- LiRaCC reuneşte specialişti cu experienţă avansată în domeniul radonului şi calităţii aerului interior, în 20 de ani de cercetare la Universitatea Babeș-Bolyai. În acest moment, suntem singura echipă din ţară care a aplicat cu succes soluţii de remediere împotriva radonului şi a poluanţilor chimici din interior. În România, în cadrul proiectelor de cercetare SMART_RAD_EN (www.smartradon.ro) şi IRART (www.irart.ro), au fost remediate 31 de clădiri expuse la concentraţii ridicate de radon şi poluanţi chimici de aer interior din judeţul Bihor și municipiile Cluj-Napoca, Bucureşti şi Timişoara.

S-au aplicat şi dezvoltat metode de remediere combinate, prin integrarea soluţiilor clasice cu sisteme inovative inteligente de ventilare a clădirilor, automatizate şi efiente energetic, cu impact arhitectural minim, prin care s-a redus concentraţia de radon de la valori de la 1200 Bq/m³ la sub 50 Bq/m³. De exemplu, Un sistem de remediere bazat pe HRV permite schimbul de aer exterior și interior, în timp ce parțial economisește energie și reduce costurile de încălzire / răcire asociate cu schimbul de aer. Acest tip de remediere este recomandat pentru îmbunătățirea generală a calității aerului din interior, vizând atât reducerea radonului cât și a altor poluanți, cum ar fi dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, compușii organici volatili etc.

Modelul de bune practici creat prin proiectul de cercetare SMART_RAD_EN poate fi cu succes preluat pentru a implementa un program adecvat de management al radonului în orice clădire, indiferent de utilitatea ei. Totodată, ținând cont de relevanța socială a subiectului, trebuie cu toţii să conştientizăm şi să luăm măsuri pentru a controla și a reduce radonul şi alţi poluanţi chimici nocivi transportaţi de aer în spaţiile interioare! (Alexandra Cucos (Dinu), directorul Laboratorului de Radon „Constantin Cosma”-LiRaCC de la Universitatea Babeș-Bolyai).

În ceea ce privește calitatea aerului din interiorul locuințelor și nu numai, e important să se acorde o atenţie deosebită echipamentelor cu care se fac măsurătorile. Este ideal să se apeleze la specialişti şi laboratoare autorizate. Și pentru că s-a vorbit și despre radon, în 7 noiembrie este “Ziua europeană a radonului”. În România, CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare) a anunțat desfășurarea, în online, în 9 noiembrie, a unei prelegeri referitoare la impactul perioadei de pandemie asupra calităţii aerului de interior, din perspectiva expunerii la radon.