Medicamente folosite în tratarea bolnavilor cu COVID-19, contestate de renumiți medici români

Până în momentul de față lumea medicală mondială spune că Remdesivirul este unul dintre cele mai eficiente tratamente. Chiar dacă despre alte medicamente folosite în combaterea coronavirusului s-a spus că nu aduc beneficii bolnavilor, ele continuă să fie folosite. Două dintre acestea sunt folosite încă și în România, este vorba despre Lopinavir – Ritonavir, cu denumirea comercială Kaletra, cât și Hidroxiclorochina, cunoscută sub numele de Plaquenil. Medici renumiți din România contestă eficiența lor și vin cu studii care susțin aceste idei.

Articol editat de cristina.rusu, 4 noiembrie 2020, 06:00 / actualizat: 4 noiembrie 2020, 8:58

Trei medici români, reprezentați ai Cochrane România, organizație prestigioasă-reper internațional în medicina bazată pe dovezi, solicită modificarea protocolului terapeutic pentru tratarea pacienților internați și diagnosticați cu COVID-19. Este vorba despre Prof. dr. Lucian Pușcașiu, director Cochrane România, Conf. dr. Ionuț Nistor, medic nefrolog la Spitalul Parhon din Iași și director executiv al Centrului Metodologic de Cercetare Medicală și Medicină bazată pe dovezi de la UMF Iași și Prof. dr. Cristian Băicuș, şef al secţiei de medicină internă de la Spitalul Colentina din București și director al Unității de Epidemiologie Clinică RECIF București.

Medicul ieșean Ionuț Nistor a explicat că beneficiile tratamentului cu Lopinavir-Ritonavir și Hidroxiclorochină sunt inexistente și există un risc crescut al efectelor adverse grave:

Aceste studii disponibile până în prezent, inclusiv ultimele publicate până la jumătatea lunii octombrie sugerează că nu există beneficii pe supraviețuire sau pe alte obiective precum durata spitalizării, durata de dispariție a simptomelor atunci când iei hidroxiclorochină, cunoscută cu denumirea comercială de Plaquenil sau combinația Lopinavir-Ritonavir cu denumirea comercială de Kaletra, iar mai rău decât atât, pe lângă faptul că nu există aceste beneficii, există un număr crescut de efecte adverse care au fost observate în aceste studii, în mod deosebit pentru Kaletra și aceste efecte adverse sunt în mod deosebit gastrointestinale -diaree sau dureri abdominale- prezente într-un procent de până la 13-20% din pacienții care au luat acest medicament, lucru care ne-a făcut să solicităm comisiei de specialitate din Ministerul Sănătății să elimine de urgență aceste două medicamente din protocolul de tratament al pacienților diagnostigați cu COVID-19. În plus, la momentul actual în țările Uniunii Europene nu mai există acest medicament sugerat pentru tratarea COVID-19 decât sub forma unei cercetări. (Conf. dr. Ionuț Nistor, director executiv al Centrului Metodologic de Cercetare Medicală și Medicină bazată pe dovezi de la UMF Iași)

În urma mai multor studii clinice a reieșit faptul că Hidroxiclorochina sau Plaquenilul așa cum este cunoscut, nu are beneficii asupra pacienților cu COVID-19, spune Prof. dr. Cristian Băicuș, şef al secţiei de medicină internă de la Spitalul Colentina din București:

În momentul acesta au apărut deja studii randomizate bine făcute și sinteze de astfel de studii clinice randomizate, meta-analize care arată că hidroxiclorochina nu are niciun efect în COVID-19, nici în tratament, nici în profilaxie. Eu folosesc hidroxiclorochina când tratez o mulțime de pacienți cu Lupus și vă mărturisesc că în urmă cu câțiva ani ne uitam doar după efectele adverse asupra ochiului, referitoare la scăderea acuițății vizuale. Hidroxiclorina poate crește durata de conducere și să ducă la niște aritmii care pot duce și la deces. Studiile, putem spune că au arătat, mai ales pe mulți pacienți tratați în ambulator (deci nu cu boala gravă), că totuși nu au fost mai frecvente decât în grupul placebo. Deci să zicem că în studii, deși nu știu cât de bine s-au raportat, nu pare să fii omorât, dar în câteva dintre sintezele sistematice, am și scris acolo, cred că vreo 5, s-a constatat că hidroxiclorochina e posibil să dea totuși o mortalitate mai mare. (Prof. dr. Cristian Băicuș, şef al secţiei de medicină internă de la Spitalul Colentina din București)

Cochrane România, prin directorul său profesor Lucian Pușcașiu susține aceste demersuri de găsire a celor mai bune soluții de management al infecției cu COVID-19:

Făcând o sinteză a literaturii disponibilă la data de 10 octombrie, în final nu putem să spunem că administrarea acestor două medicamente ameliorează sau are efecte benefice pentru pacienți care să depășească efectele adverse. Este adevărat că toate medicamentele au efecte adverse și nu există o schemă perfectă din păcate pentru COVID-19 momentan, un tratament care să fie de succes. Sigur, unii oameni se vor fi vindecat luând clorochină, dar ce nu știm noi să spunem în baza metodologiei studiilor pe care le avem dacă ei s-au vindecat de la hidroxiclorochină sau s-ar fi vindecat oricum. Noi nu suntem în postura de a învăța pe cineva ce și cum să facă, noi venim și spunem: Uitați, literatura de bună calitate ne arată astăzi că în comparație cu tratamentul standard, adăugarea hidroxiclorochinei la tratamentul bolnavilor cu COVID-19 nu dă rezultatele așteptate, nu ameliorează supraviețuirea, nu scurtează evoluția bolii și are ceva efecte secundare. (Prof. dr. Lucian Pușcașiu, director Cochrane România)

După apariția mai multor studii clinice valide, hidroxiclorochina a fost retrasă din protocoalele de tratament din mai multe țări, dar în România este încă folosită. Există și păreri care susțin eficiența acestui antivral.

Medicul Infecționist Adrian Marinescu de la Institutul Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” din București spune că pacienții internați în cadrul institutului cărora li s-a administrat acest tratament nu au prezentat efecte adverse, ei fiind atent monitorizați:

Când vorbim de medicamente antivirale, nu există vreo dovadă solidă că vreunul dintre medicamente, inclusiv Remdesivirul, chiar ar fi medicamentul standard sau medicamentul miraculos. Există studii și într-o direcție și în cealaltă. De exemplu studiile din America au arătat că Remdesivirul nu scade mortalitatea, mai degrabă scade numărul zilelor de spitalizare. După cum se vorbește foarte clar că hidroxiclorochina este cu o eficiență similară, practic efectele adverse din sfera cardiacă sunt doar în situația în care pacientul nu e monitorizat, noi de exemplu la Insitutul ,,Matei Balș” nu am avut astfel de cazuri, monitorizăm toți pacienții. Mai mult de atât, nu este o comparație corectă între hidroxiclorochină și Remdesivir pentru că pe de o parte prețul e mult mai mic la hidroxiclorochină și în plus este la îndemână, spre deosebire de Remdesivir pe care îl am doar pentru cazurile selecționate, formele severe. Asta nu înseamnă că am de ales, că dacă aș avea de ales m-aș uita la faptul că sunt mai multe date care susțin Remdesivirul și l-aș folosi, dar practic nu am la îndemână. Deci hidroxiclorochina și-a demonstrat eficiența, chiar și americanii păstrează încă în protocol, nu înseamnă că este un tratament miraculos și până la urmă reprezintă o variantă când nu ai altceva ca tratament antiviral. Totuși în ultimul timp, cam de două luni încoace, au apărut și date care vorbesc despre acele efecte din sfera cardiacă pe care le-au văzut la nivel de studiu sau au fost observate la pacienții care nu au avut o monitorizare corectă, au luat acasă, în ambulator etc. (Adrian Marinescu, medic infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” din București)

Cei trei medici români care contestă eficiența acestor două antivirale, Lopinavir-Ritonavir și Hidroxiclorochina consideră necesară modificarea de urgență a protocolului terapeutic în România și au trimis o solicitare Ministerului Sănătății în acest sens.

Larisa Hurducaci

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.