Ce mai citim: 3 cărți de non-ficțiune pentru luna februarie
Foto: Radio Cluj
Robert Macfarlane este un scriitor britanic care s-a făcut cunoscut în ultimii ani datorită cărților sale despre natură, locuri, oameni și limbaj. În anul 2017 a fost premiat de Academia Americană de Arte și Litere. La Editura Polirom a apărut pentru prima dată traducerea unei cărți de Macfarlane, este vorba despre cea mai recentă scrisă de el: Lumea de sub noi. O călătorie în adâncul pământului. „O carte extraordinară, deopotrivă erudită și ușor de citit, pasionantă și minunat scrisă”, notează cotidianul The Guardian. Robert Macfarlane ne propune o fascinantă explorare a relației noastre cu întunericul, cu ceea ce se află în adîncul pămîntului și al minții noastre. În această călătorie care începe cu nașterea universului și ajunge pînă într-un viitor post-uman, admirăm arta preistorică din peșterile marine norvegiene și adîncurile albastre ale calotei glaciare din Groenlanda, vizităm labirintul catacombelor pariziene și observăm rețelele subterane prin care copacii comunică între ei. „Lumea de sub noi este un portal de lumină în vremuri întunecate. Aveam nevoie de această carte despre frumusețea din străfunduri ca să alinăm durerea ai cărei martori sîntem pe fața pămîntului” citim în The New York Times Book Review.
Un volum dedicat celor care sunt interesați de trecut și de istorii romanțate ne face cu ochiul în acest început de februarie la editura Humanitas. Se numește Nepovestitele iubiri, este scris de Tatiana Niculescu și are subtitlul ”7 minibiografii sentimentale”. Din prezentarea volumului aflăm că Neagu Djuvara, principesa Elisabeta, exploratoarea cu origini transilvane Florence Baker sau oameni cu totul necunoscuți se întâlnesc în paginile acestei cărți. ”Fiecare poveste se destăinuie mereu dintr-un alt unghi decât cel îndeobște acceptat de istoria oficială. Inspirate din biografii, mărturii și situații reale, cele șapte povestiri de dragoste construiesc un univers al iubirii dincolo de spațiu și timp.” Cartea Tatianei Niculescu este cu siguranță o alegere inspirată pentru cei care vor să descopere dintr-o altă perspectivă, mai intimă și personală, sfârșitul de secol 19 și începutul de secol 20.
Multă lume afirmă că evoluția noastră ca specie se datorează mitului bărbatului-vânător. Neurologul american Harold Klawans nu este însă de acord cu această viziune. El spune că am ajuns unde suntem acum pe scara evoluției nu pentru că bărbații au făcut unelte din ce în ce mai sofisticate, ci datorită comportamentului femeilor. Ele sunt cele care au împins lumea înainte prin simplul fapt că au contribuit decisiv la modelarea educației copiilor, adică implicit la dezvoltarea creierului nostru. Cartea în care veți găsi enunțate argumentele în favoarea acestei opinii se numește În apărarea femeii cavernelor și a apărut în 2018 la editura Trei. Este o lectură pasionantă pentru cei interesați de felul fascinant în care funcționează creierul sau pentru cei care au savurat deja cărțile altui neurolog celebru tradus deja la noi, Oliver Sacks. De altfel Klawans și Sacks au fost prieteni și fac parte din aceeași generație. Stilul lor se aseamănă mult: prin intermediul unor cazuri clinice pe care le-a întîlnit în cariera lui de medic, Harold Klawans ne face să înțelegem cum și când e posibil ca un om să poată vorbi în continuare și după ce i-a fost afectată emisfera stângă a creierului, cea responsabilă de limbaj; de ce un om căruia nu i s-a vorbit niciodată până în adolescență nu deprinde acest gest; cum e posibil să dirijezi o partitură muzicală chiar și după ce creierul și-a pierdut capacitatea de a înțelege muzica; ce diferențe există între creierul unui dreptaci și al unui stângaci. Răspunsul la aceste întrebări și multe altele sunt de citit în volumul În apărarea femeii cavernelor. Povestiri de neurologie evoluționistă. Harold Klawans este specializat în maladia Parkinson și în tulburări de mișcare cauzate de creier și de probleme ale sistemului nervos.
Text/foto: Anca Mureșan Bota
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 7 februarie 2021, 00:00
