A prezentat cu realism clasele de jos ale societăţii engleze, deşi colegii săi scriitori l-au criticat pentru lipsa de profunzime psihologică şi un oarecare sentimentalism. O întâmplare nefericită l-a lăsat cu o obsesie stranie, care îl face surprinzător de actual în vremurile de izolare în care ne aflăm. În 7 februarie 1812 s-a născut scriitorul englez Charles Dickens.
Foto: Foto: wikipedia
Articol editat de cristina.rusu,
7 februarie 2021, 00:00
A prezentat cu realism clasele de jos ale societăţii engleze, deşi colegii săi scriitori l-au criticat pentru lipsa de profunzime psihologică şi un oarecare sentimentalism. O întâmplare nefericită l-a lăsat cu o obsesie stranie, care îl face surprinzător de actual în vremurile de izolare în care ne aflăm. În 7 februarie 1812 s-a născut scriitorul englez Charles Dickens.
Copilăria lui Charles Dickens a fost fericită, chiar dacă era oarecum neglijat printre cei 7 fraţi ai săi. Îi plăcea să citească iar şi iar Robinson Crusoe şi romanele lui Henry Fielding, dar şi 1001 de nopţi (probabil într-o variantă cenzurată, îndrăznim să presupunem, având în vedere caracterul rigid al societăţii britanice). A avut parte de câţiva ani de educaţie particulară pe când tatăl lui a prins un post de funcţionar în marină, dar odată cu pierderea acestuia, familia Dickens nu a înţeles să-şi schimbe modul de trai pe care nu şi-l mai permitea. În februarie 1824, tatăl lui Charles Dickens a fost închis la Marshalsea, o închisoare a datornicilor din Londra. În curând i s-au alăturat mama şi fraţii mai mici (într-adevăr, pe atunci familia putea să locuiască în închisoare cu cel încarcerat), în timp ce tânărul Charles, plin de resentimente, câştiga bani într-o fabrică de cremă de pantofi. La 12 ani lucra câte 10 ore pe zi în condiţii destul de grele şi, ca o umilinţă finală, patronul a decis să-i plaseze pe muncitori într-un atelier cu ferestre mari, unde grupuri de pierde-vară se puteau aduna pentru a urmări felul ordonat în care merge treaba. De înţeles, Dickens a fost marcat de această perioadă a tinereţii sale, de unde mai târziu a apărut în cărţile lui ca temă recurentă critica socială şi în special viaţa grea a muncitorilor săraci. Detenţia de câteva luni a tatălui său l-a afectat însă şi într-un alt mod: Dickens a rămas cu o obsesie pentru închisori. A vizitat frecvent închisorile şi la fel au făcut-o şi personajele sale, de la Pip din Marile speranţe şi până la Mica Dorrit, care e o revenire imaginativă la Marshalsea, locul de detenţie al tatălui său.
În 1825 a fost trimis la o şcoală cu internat, o altă nefericită sursă de inspiraţie: în academia domnului Creakle din David Copperfield regăsim povestea celor 2 ani petrecuţi de Dickens ca intern într-o instituţie care punea mai puţin accent pe educaţie şi mai mult pe caracterul sadic al educatorilor. S-a angajat mai apoi ca funcţionar într-un cabinet de avocatură, iar ca distracţie frecventa orice piesă de teatru la care putea să cumpere bilete. Ambele experienţe i-au fost de folos: de la clienţii cabinetului a învăţat şi mai mult despre felul dezechilibrat în care cei săraci suferă de pe urma legislaţiei, în timp ce de la teatru a deprins cum să prezinte în mod potrivit absurditatea cadrului legal. A vrut el însuşi să devină actor, dar singura audiţie pe care a reuşit să o rezolve a fost ratată din cauza unei răceli. Pentru că deprinsese deja stenografia a devenit mai întâi reporter liber profesionist, iar în 1833 a trimis la revista Monthly Magazine prima sa povestire. Din acest moment statutul său social s-a îmbunătăţit repede, cu toate că mulţi critici aveau o reţinere interesantă faţă de el: nu le plăcea numele lui. Într-adevăr, în 1849, un critic contemporan a notat că „domnul Dickens le dă nume ciudate personajelor sale ficţionale din răzbunare pentru propriul său nume ciudat”. Ce să spunem: ciudate sunt problemele societăţii victoriene!
Documentele postume ale clubului Pickwick au derivat din activitatea sa jurnalistică. Au apărut în foileton: iniţial fără prea mare succes, în afară de ultimul episod, care s-a vândut în 40 de mii de exemplare. A urmat Oliver Twist, care a fost primul roman victorian având ca personaj central un copil. Chiar tânăra regină Victoria îi citea cărţile, stând trează până la miezul nopţii pentru a le discuta. În anii ’40 a făcut o vizită în America, de unde s-a întors cu o viziune – nu foarte consistentă – împotriva sclaviei. De fapt, Dickens în New York a avut ocazia să se simtă vedetă: a organizat evenimente la care citea părţi din cărţile sale, dar şi conferinţe în care ridica problema pirateriei literare (în special în lumina piratării propriilor sale opere în Statele Unite). A convins 25 de scriitori să semneze o petiţie în acest sens, pe care voia să o prezinte în faţa Congresului, dar presa americană i-a primit cu ostilitate iniţiativa, spunând că Dickens trebuie să se bucure că e popular, nu să facă gălăgie pentru bani. Dickens a acceptat în parte sfatul: şi-a asumat un rol de influencer, de comentator social în următoarele sale lucrări de ficţiune.
Charles Dickens a scris câteva volume religioase, iniţial cu scopul de a-şi educa propriii săi copii; era însă un opozant al religiei organizate, despre care considera că limitează libertatea spirituală. Nu-i plăcea nici felul în care Biserica Anglicană administra instituţiile de caritate. În 1846, împreună cu Angela Burdett Couts, moştenitoare a unei averi bancare, a înfiinţat un adăpost pentru „femeile decăzute din clasa muncitoare”, în care accentul era pus pe educaţie, pe dobândirea unor deprinderi utile, nu pe pedepse. În 1865 a supravieţuit unui accident feroviar grav, ceea ce l-a lăsat cu o fobie intensă: conform fiului său, Henry, de fiecare dată când era obligat să călătorească cu trenul, avea atacuri de panică şi se ţinea de scaun cu ambele mâini. Simţindu-şi sfârşitul, Charles Dickens s-a preocupat în ultimii ani de viaţă să-şi ia rămas bun de la publicul său, cu o serie de lecturi publice susţinute în Anglia, Scoţia şi Irlanda.
Andrea Nagy
Foto: wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Personalitatea zilei: Charles Dickens [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2021/02/Charles-Dickens.jpg?resize=850%2C479&ssl=1 "Personalitatea zilei: Charles Dickens [AUDIO]")
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
