Incluziv: Cine va monitoriza centrele rezidenţiale?
119 senatori au votat împotriva raportului Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU. Respingerea a fost propusă de Comisia pentru drepturile omului, care a constatat, printre altele, că pe pagina instituţiei raportul nu a fost publicat pentru a fi supus analizei societăţii civile. Mai importantă însă e acuzaţia organizaţiilor neguvernamentale, care susţin că monitorizarea nu a fost făcută de facto, ci prin completarea unor chestionare ori chiar prin telefon.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 23 februarie 2021, 15:19
„Analizând raportul de activitate, legislaţia în vigoare şi punctele de vedere exprimate de societatea civilă, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate a voturilor senatorilor prezenţi, respingerea raportului de activitate al Consiliului de monitorizare pe anul 2019. De asemenea, membrii comisiei au hotărât să sesizeze Biroul permanent al Senatului în vederea declanşării de îndată a procedurii de revocare din funcţie, în condiţiile articolului 14, alineatul 8, din Legea 8/2016 a preşedintelui, respectiv a domnului Florinel Butnaru, pentru neîndeplinirea atribuţiilor legale, precum şi pentru încălcarea prevederilor Legii 544/2001„, se explică în avizul Comisiei pentru drepturile omului, conform Agerpres.
În ansamblu, comisia e de părere că instituţia, înfiinţată în 2016, nu şi-a îndeplinit obiectivele: monitorizarea nu a fost făcută respectând principiile Convenţiei ONU, ceea ce a lezat drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Până în 2019, Centrul de Resurse Juridice era abilitat să desfăşoare o monitorizare independentă a activităţii centrelor rezidenţiale. Ministrul muncii de atunci, Lia Olguţa Vasilescu, a decis însă că implicarea Centrului este superfluă, de vreme ce sarcina este îndeplinită în mod eficient de Consiliul de Monitorizare (aşadar de către o instituţie a statului).
Consiliul este unul dintre mecanismele de monitorizare pe care România le are şi ar trebui să le folosească în a preveni apariţia tratamentelor rele, inumane, degradante în spaţii de tip închis cum sunt centrele de recuperare, secţiile de psihiatrie, centre de plasament, locuinţe protejate, în care persoane cu dizabilităţi de toate tipurile se află cu sau fără voia lor. A apărut ca o iniţiativă a Centrului de Resurse Juridice în 2016, dar mai apoi a fost confiscat din punct de vedere politic. S-a continuat să se ascundă ce se întâmplă în aceste instituţii: nu au apărat persoanele cu dizabilităţi, nu au dus mai departe plângerile, nu le-au reprezentat în instanţă. Ca să-şi demonstreze mai departe dezinteresul, au refuzat şi accesul CRJ, a explicat Georgiana Paşcu, manager de program al Centrului de Resurse Juridice.
În prezent, conducerea Consiliului de Monitorizare este asigurată interimar de Gheorghe Aştilean, fostul vicepreşedinte al instituţiei. Georgiana Paşcu a formulat o propunere pentru transparentizarea procesului de alegere a noii conduceri:
Pentru că din păcate experienţa ne-a arătat că partidele nu ţin cont de legea privind independenţa instituţiilor de drepturile omului, dar şi pentru că am văzut că pot să apară din neant organizaţii neguvernamentale de care nu a auzit nimeni, să prezinte oameni care să fie votaţi de senatori, vrem să propunem Senatului să fie folosită platforma pe care au folosit-o organizaţiile neguvernamentale care şi-au desemnat reprezentanţii în Consiliul Economic şi Social, a rezumat Georgiana Paşcu.
Reprezentanţii unor ONG-uri, printre care se numără CRJ, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil şi Reţeaua DizabNet, au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Senatului, solicitând o conducere a Consiliului de Monitorizare care să nu mai fie bazată pe un „algoritm politic”, ci aşa cum prevăd Legea nr. 8 din 2016 şi „Principiile referitoare la Statutul Instituţiilor Naţionale”.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
