Radio Cluj…la modă: Moda ca spectacol (partea II)

M-am străduit să explic că, de cele mai multe ori, spectacolul indiferent dacă este șocant, plăcut, sau uimitor, va fi intermediarul perfect între creator și publicul său țintă. Cu siguranță nimeni nu va reuși să-și amintească toate modelele vestimentare prezentate în cadrul unui fashion show dar cu siguranță, își va aminti spectacolul.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 25 februarie 2021, 06:00 / actualizat: 25 februarie 2021, 10:16

Înainte de anul 2020, spectacolele de modă ajunseseră la un nivel de performanță ce le-ar putea părea incredibil celor de la începutul sec. XX, atunci când primele manifestări apăreau timide să-și cucerească locul printre preferințele publicului feminin.
Fantezia debordantă, locațiile alese, somptuozitatea decorurilor, investițiile financiare în tot ceea ce reprezintă un show performant, de la lumini, efecte vizuale și sunet au făcut ca prezentările sezoniere de modă să se concureze, nu atât la nivelul propunerilor vestimentare dar mai ales la modul cum brandurile și creatorii alegeau să-și expună creațiile.

Anii 1960 marchează începutul folosirii spectacolului de modă ca unealtă de marketing în scopul promovării produselor realizate prin intermediul licențelor acordate de către casele de modă celebre.

În anii 1970 și 1980, vizibilitatea publică și grandoarea prezentărilor de modă este într-o creștere accentuate având dimensiunile unor adevărate spectacole ce concentrează public numeros. În 1973 designerul japonez Kenzo gândește o prezentare de modă pe scară largă având ca spațiu de desfășurare o scenă și nu un podium cum se obișnuia, inițiind astfel ruptura de stilul haute couture cu accent puternic pe partea de spectaculozitate inclusă în show.
În 1980, Thierry Mugler și Claude Montana au pus în scenă montări spectaculoase de modă care au alungat complet modelul prezentării de modă specifică saloanelor de couture.
Mugler a mers până la angajarea unui impresar rock care să-i creeze spectacolul la care au asistat 6.000 de persoane. A fost pentru prima data când a fost accesibilă o prezentare de couture unui public atât de numeros și marchează primul semn pentru show-ul de modă ce avea să devină mijloc de divertisment în masă.

Această prezentare necesită JavaScript.

În anii ’90. designeri celebri ca Galliano și Alexander McQueen au devenit faimoși pentru extravaganța cu care își lansau colecțiile în spații neconvenționale populate cu personaje care spun o poveste spectatorilor.
Aceste montări teatrale au împins conceptul de spectacol de modă, dincolo de semnificația simplă a prezentării unui veșmânt pe tărâmul fanteziei debordante. Acest tip de spectacol are funcția esențială de a promova imaginea mărcii în discuție și de a vinde, de fapt, produsele de pret-a-porter executate sub licență.
Sunt binecunoscute show-urile absolut spectaculoase, de pildă ale lui John Galliano, ale regretatului Alexander McQueen, ale duo-ului Victor și Rolf, care ironizează constant sistemul modei din care fac parte și ei, sau cele ale lui Hussein Chalayan – adevărate performance-uri ce lasă spectatorul cu gura căscată, unde, de pildă, piese de mobilier se transformă în haine purtabile iar măsuța de cafea devine fustă.

Și pe teritoriul nostru au existat designeri ce au ales să facă show-uri de-a dreptul extravagante pentru vremea aceea, dacă vă mai amintiți de prezentarea casei Janine din 1999 legată de eclipsa din soare din vara acelui an. Spectacolul a fost regizat de Alexandru Darie și a avut loc în Piața Revoluției gândit să coincidă cu fenomenul astronomic.
Găsiți toate aceste prezentări pe Youtube și merită văzute pentru bogăția de sensuri ce pot fi citite dincolo de banalele veșminte.

Călina Langa, fashion designer

Imaginile sunt fotocopii din revistele Book Collezioni nr. 70, 75, 79

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.