Personalitatea zilei: Stanley Kubrick [AUDIO/VIDEO]
Foto: wikipedia
Şi-a început cariera cu un film de război, Fear and desire, pe care el însuşi l-a descris mai târziu ca pe o încercare amatoricească. De fapt, în decurs de 50 de ani a lucrat la numai 13 lungmetraje, ceea ce-i întăreşte reputaţia de perfecţionist, care-şi bate capul cu fiecare detaliu. Ne amintim astăzi de regizorul american Stanley Kubrick.
Articol editat de cristina.rusu,
7 martie 2021, 06:00 / actualizat: 7 martie 2021, 8:11
Şi-a început cariera cu un film de război, Fear and desire, pe care el însuşi l-a descris mai târziu ca pe o încercare amatoricească. De fapt, în decurs de 50 de ani a lucrat la numai 13 lungmetraje, ceea ce-i întăreşte reputaţia de perfecţionist, care-şi bate capul cu fiecare detaliu. Ne amintim astăzi de regizorul american Stanley Kubrick.
În 1960, publicul iubitor de film a avut parte de un titlu cu totul extravagant. Era vorba de Spartacus, o peliculă care a epatat chiar înainte de a ajunge pe marele ecran. A fost cel mai scump film realizat la Hollywood până la acea dată, cu un buget de 12 milioane de dolari (ceea ce era, paradoxal, mai mult decât valora însuşi studioul care-l producea). Filmările au durat 167 de zile şi au implicat peste 10 mii de persoane: o armată care l-ar fi mulţumit până şi pe gladiatorul trac. Proiectul era al actorului Kirk Douglas, care l-a pus la conducere pe tânărul regizor Stanley Kubrick.
Stanley Kubrick s-a născut în Manhattan în 1928. Ca adolescent, era interesat de jazz şi avea de gând să devină baterist, dar planurile s-au schimbat când, la 13 ani, a primit un aparat de fotografiat de la tatăl său. Notele slabe din liceu l-au împiedicat să se înscrie la cursurile de zi ale vreunei facultăţi, s-a trezit aşadar, mai curând decât ar fi vrut părinţii săi, în căutarea unui loc de muncă. A devenit fotograf al revistei Look, post la care a renunţat după 3 ani, când un prieten l-a convins să regizeze filme documentare. Primul său scurtmetraj documentar s-a vândut pentru 100 de dolari, totuşi Kubrick a considerat rezultatul un succes. A făcut trecerea în 1953 la lungmetraje cu Fear and desire, care prezenta povestea unor soldaţi prinşi în spatele frontului într-un război fictiv.
Primul său film realizat cu o echipă de profesionişti a fost The Killing. Era o peliculă neobişnuită în cinematografia anilor ’50: acţiunea nu era prezentată în ordine cronologică, iar finalul era unul trist. Filmul nu a avut succes comercial, dar a primit recenzii foarte bune, ceea ce l-a adus pe regizor în atenţia publicului şi a studiourilor, care-i puteau oferi proiecte mai substanţiale. În 1962 s-a mutat în Anglia şi, cu toate că a mai revenit la Hollywood în interes de serviciu, se pare că inima i-a fost cucerită de Continentul European. Aici a filmat Lolita, un titlu cu adevărat controversat din cariera lui Kubrick. În timp ce mulţi l-au lăudat pentru subiectul îndrăzneţ, alţii au fost surprinşi de lipsa de intimitate dintre personaje. Filmul a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat, iar Sue Lyon, care a interpretat rolul Lolitei, a câştigat un Glob de Aur pentru cea mai bună nou venită în lumea filmului.
Următorul proiect al lui Kubrick, Dr. Strangelove (1964), a devenit un film cult, fiind astăzi considerat un clasic. Scenariul, bazat pe romanul Red Alert al fostului locotenent Peter George, prezintă o poveste serioasă despre izbucnirea accidentală a războiului atomic; însă Kubrick a considerat atât de absurde motivele ce au dus la izbucnirea războiului atomic încât Dr. Strangelove a devenit o comedie macabră. Oficialii de la Washington au luat în serios povestea: pentru a evita un scenariu precum cel din film, începând din anii ’60 controlul armelor nucleare este definit de un cod, la care nicio persoană nu are acces complet. Cam în aceeaşi perioadă un prieten i-a împrumutat romanul Portocala mecanică, despre al cărui ton de umor violent era de părere că l-ar face potrivit pentru o adaptare. Kubrick nu a fost încântat: limbajul specific al cărţii, numit Nadsat – o combinaţie de engleză şi rusă – i se părea confuz. Încerca pe atunci să contureze un proiect biografic al lui Napoleon: un plan care a eşuat, dar i-a dat regizorului ideea de a-l privi pe Alex, personajul central al cărţii lui Anthony Burgess, ca pe un fel de Richard al III-lea. Astăzi filmul e considerat unul din punctele forte ale carierei lui Stanley Kubrick, laolaltă cu pelicula horror Shining, o ecranizare după Stephen King. Dar aceste două titluri au ceva în comun: faptul că autorilor le-a displăcut profund ecranizarea. Portocala mecanică a fost retras din cinematografele britanice. În acea vreme se spunea că motivul era prezenţa tot mai mare a copiilor piratate. De fapt Kubrick a fost ameninţat că familia sa va fi atacată exact în stilul găştii lui Alex din film. Abia după 1999 pelicula a putut fi redifuzată în Marea Britanie.
Stanley Kubrick a încetat din viaţă în 7 martie 1999, la o săptămână după ce a terminat filmările pentru Eyes wide shut. Nu se ştie cât ar fi continuat să-l modifice şi răs-modifice dacă ar fi avut timp, deşi prietenii săi nu s-ar fi mirat ca nici astăzi, în 2021, să nu îl fi considerat pe deplin perfecţionat.
Andrea Nagy
Foto: wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.