Dacă în cultura românească au existat personalităţi enciclopedice, atunci Ioan Molnar-Piuariu s-a numărat printre acestea. A tradus şi a adaptat prima lucrare de istorie universală din Transilvania, dar tot de numele său se leagă şi cea dintâi publicaţie ştiinţifică în limba română, intitulată Sfătuire către studenţii în chirurgie. Ioan Molnar-Piuariu s-a născut la Sibiu, în 1749.
Foto: Foto: Gordon Johnson /Pixabay
Articol editat de cristina.rusu,
16 martie 2021, 06:00 / actualizat: 16 martie 2021, 8:02
Dacă în cultura românească au existat personalităţi enciclopedice, atunci Ioan Molnar-Piuariu s-a numărat printre acestea. A tradus şi a adaptat prima lucrare de istorie universală din Transilvania, dar tot de numele său se leagă şi cea dintâi publicaţie ştiinţifică în limba română, intitulată Sfătuire către studenţii în chirurgie. Ioan Molnar-Piuariu s-a născut la Sibiu, în 1749.
– A fost primul român care şi-a obţinut diploma de medic la Viena, ceea ce-i dădea posibilitatea să-şi exercite profesia în întregul Imperiu Austro-Ungar. Încă din tinereţe a devenit un oculist cunoscut, deşi nu se ştie exact unde a deprins această specializare. Se spunea de pildă că ar fi fost ucenic timp de 6 ani pe lângă un medic grec, dar acesta putea fi doar un zvon menit să atragă clienţii la întoarcerea sa în ţară.
– A fost angajat ca medic al săracilor de către Guberniul Transilvaniei, sarcina sa fiind de a-i ajuta pe aceia care nu-şi permiteau să achite operaţiile oftalmologice costisitoare. Peste câţiva ani, în postura de medic principal al Transilvaniei, a avut ocazia de a evalua şi de a îmbunătăţi dotările medicale din Principat, aflate într-o stare dezastruoasă.
– Faima sa s-a extins şi peste graniţă şi a petrecut o vreme în Ţara Românească şi Moldova, dar tot el se ocupa şi de tratamentul minerilor din Apuseni, a căror vedere era afectată prin natura profesiei lor.
– A tradus manuale medicale şi de istorie şi a scris lucrări proprii despre economia stupilor sau despre cuvântarea frumoasă.
– A fost fratele celebrului Popa Tunsu, alături de care a petrecut câteva zile în arest la Viena, după ce acesta a fost acuzat că făcea agitaţie în favoarea românilor ortodocşi din Transilvania.
– A încercat să scoată un ziar în limba română, ce ar fi purtat titlul de Foaie românească pentru sătean, dar nu a izbutit, un lucru pe care l-a regretat până la sfârşitul vieţii sale, din 16 martie 1815.
Andrea Nagy
Foto: Gordon Johnson /Pixabay
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.