Cine este Sfânta Vineri şi cum trebuie să o îmbunăm?
Vinerea Mare/Foto: Wikipedia
Vinerea Mare, când e pomenită răstignirea şi moartea lui Hristos, e o zi de post negru pentru creştinii ortodocşi. Abţinerea de la mâncare până după apusul soarelui nu e însă suficientă: tradiţia le cere credincioşilor să lase deoparte toate lucrurile care i-ar putea distrage de la rugăciune şi meditaţie. Gospodinele care ţes, cos sau torc în această zi sunt pedepsite de Sfânta Vineri, un personaj cu o identitate duală în credinţele populare:
Foto: Vinerea Mare/Foto: Wikipedia
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
30 aprilie 2021, 06:00 / actualizat: 30 aprilie 2021, 8:54
Vinerea Mare, când e pomenită răstignirea şi moartea lui Hristos, e o zi de post negru pentru creştinii ortodocşi. Abţinerea de la mâncare până după apusul soarelui nu e însă suficientă: tradiţia le cere credincioşilor să lase deoparte toate lucrurile care i-ar putea distrage de la rugăciune şi meditaţie. Gospodinele care ţes, cos sau torc în această zi sunt pedepsite de Sfânta Vineri, un personaj cu o identitate duală în credinţele populare:
Vinerea Patimilor este pentru post şi rugăciune, nu pentru muncile casnice: în acest sens, interzis este cusutul sau spălatul hainelor, ori sacrificarea animalelor din gospodărie. De privegherea tradiţiilor se ocupă Sfânta Vineri: o vădană rea şi năpăstoasă, asemeni Joimăriţei, care poate preface femeile în nevăstuici. Sfânta Vineri are o putere necunoscută asupra vaselor din bucătărie, dar poate fi neutralizată prin întoarcerea oalelor cu gura în jos. Influenţa Sfintei se răsfrânge în fiecare zi de vineri: cu atât mai mult în Vinerea Mare, care e dedicată reculegerii.
În alte legende reprezentarea Sfintei Vineri nu e atât de malefică; rămâne cu toate acestea un personaj justiţiar, care califică însuşirile morale ale fetei cuminţi ori ale eroului. În această versiune Sfânta protejează călătorii şi femeile, cărora chiar le apare în vis pentru a le ajuta cu reţetele unor leacuri băbeşti. În basme, Sfânta Vineri e adesea înconjurată de lighioane reale şi animale fantastice:
sfanta Vineri/Foto: Wikipedia
„Mai întâi îi spuse că treaba ce are să facă dimineața este să dea de mâncare puilor ce-i avea în curte, însă mâncarea să fie nici caldă, nici rece; apoi să scuture și să deretice pân casă. Iară maica Sânta Vinerea plecă la biserică. Fata făcu tot, precum îi poruncise. Când veni acasă, Sânta Vinerea întrebă de puii ei, carii erau balauri, șerpi, nevăstuici, ciuhurezi, șopârle, năpârci și gușteri, cum le-a dat mâncarea, și toți răspunseră că n-a fost băgat de seamă daca a lipsit ea de acasă; așa de bine au fost căutați.” – Petre Ispirescu, Fata moşului cea cuminte.
În Vinerea Mare se fac prevestiri meteorologice: se spune că dacă plouă în această zi, câmpurile vor da rod bun, iar anul va fi mănos. Este recomandat însă să se evite muncile câmpului, pentru că nimic din ce e semănat azi nu va da rod.
Seara, la biserică, se cântă Prohodul, iar lăcaşul de cult este înconjurat cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului. La încheierea slujbei se obişnuieşte ca femeile să meargă la mormintele celor dragi, pentru a-i jeli şi a aprinde o lumânare.
Andrea Nagy
Foto: Wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
