S-a născut în Teleorman, într-o familie cu origini aromâne. A avut domiciliu forţat pentru 9 ani, folosind acest timp pentru a ţine seminarii private despre Cioran, Hegel şi Eliade. Personalitatea zilei de 12 iulie este filosoful Constantin Noica:
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
12 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 12 iulie 2021, 7:02
S-a născut în Teleorman, într-o familie cu origini aromâne. A avut domiciliu forţat pentru 9 ani, folosind acest timp pentru a ţine seminarii private despre Cioran, Hegel şi Eliade. Personalitatea zilei de 12 iulie este filosoful Constantin Noica:
În 1924, Constantin Noica sosea în Bucureşti pentru a se înscrie la gimnaziu. A urmat apoi liceul Spiru Haret, unde l-a avut ca profesor pe poetul Ion Barbu, debutând cu eseuri în revista instituţiei. A absolvit Facultatea de Filosofie în 1931, fiind absorbit în Criterion, cercul de tineri intelectuali cu orientare de dreapta strâns în jurul lui Nae Ionescu.
A călătorit la Paris în 1938, cu o bursă a statului francez, şedere ce se va prelungi până în 1939. Anul următor a scos revista Adsum (pe care a editat-o din bani proprii), în care şi-a propus să depună o mărturie imparţială a sfârşitului mişcării legionare. A plecat la Berlin în 1940 şi a rămas acolo timp de 4 ani, participând de mai multe ori la seminariile filosofului Martin Heidegger.
Constantin Noica a avut domiciliu forţat la Câmpulung Muscel între 1949-1958. În 1958 a fost arestat, anchetat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestaţi toţi participanţii la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de „grupul Noica”. A executat la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.
S-a stabilit la Bucureşti după 1965, fiind angajat ca cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române. A continuat să ţină seminarii private, printre participanţi numărându-se şi tinerii Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Ultimii ani de viaţă i-a petrecut la Păltiniş, lângă Sibiu, locuinţa lui devenind loc de pelerinaj pentru prietenii şi discipolii săi.
Lucruri mai puţin cunoscute
În 1934, Constantin Noica s-a căsătorit cu Wendy Muston, o englezoaică pe care o cunoscuse într-o excursie (dând astfel peste cap planurile tatălui său, care voia să-l însoare cu o tânără de familie bună).
Constantin Noica a tradus şi romane poliţiste! E vorba de câteva cărţi scrise de Edgar Wallace.
Aţi băut vreodată cafea filosofică? Ei bine, probabil că nici nu veţi avea ocazia; iată cum îşi aminteşte Gabriel Liiceanu abordarea culinară a lui Constantin Noica:
Într-unul din sejururile mele păltinişene din anii ’80, intru în camera lui pentru a-l anunţa că urmează să cobor în Sibiu. – „Dragul meu, înainte de a pleca, fii bun şi fă-mi o cafea.” Din păcate, aveam cursa spre Sibiu în zece minute. Îl rog să mă ierte că nu-i pot satisface rugămintea, şi mă linişteşte spunându-mi că se va descurca singur. Revin în Păltiniş spre seară şi îl găsesc pe Noica în plină perplexitate. – „Eu nu ştiu cum vă iese vouă cafeaua neagră. Am fiert-o o jumătate de oră tot adăugând apă şi nu s-a colorat deloc. În schimb, am recuperat boabele.” Şi îmi arată 10-15 boabe de cafea puse la zvântat pe un şerveţel, fiecare înconjurată de o pată brun-spălăcită din fiertura uscată. Am rămas o vreme cu gura căscată şi am întrebat, bâlbâindu-mă, dacă nu ştia că, pentru a face o cafea, e nevoie de boabe măcinate. – „S-ar putea să fi ştiut, îmi răspunde, dar am crezut că apa fiartă e capabilă să extragă esenţa cafelei din boaba însăşi.” – Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, editura Humanitas, 2002.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.