Foto: wikipedia
Articol editat de cristina.rusu, 19 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 19 iulie 2021, 8:42
În 1906, după ce tatăl său a murit de septicemie, Vladimir Maiakovski se muta la Moscova împreună cu mama şi cele 2 surori, unde îşi va termina studiile. La 15 ani s-a înscris în Partidul Social Democrat Rusesc şi a început să scrie literatură marxistă, fiind închis pentru o perioadă de 6 luni pentru activităţi subversive. Detenţia i-a redus opţiunile pentru studii superioare, Şcoala de Arte din Moscova fiind singura care-l putea primi fără un certificat de bună purtare eliberat de poliţie. S-a reorientat un timp spre artele plastice, arătându-se chiar talentat la desen, dar a revenit la poezie în 1912, când a debutat cu versuri într-un almanah intitulat O palmă gustului public. A încheiat anii premergători revoluţiei din 1917 lucrând ca proiectant pentru Şcoala Militară de Automobile din Petrograd, scriind în acelaşi timp texte inspirate de ororile războiului şi de zădărnicia dragostei.
După revoluţie a scris versuri şi piese de propagandă bolşevică, ceea ce l-a făcut cunoscut fiind o elegie la moartea lui Lenin. Pe lângă versuri, influenţate iniţial de futurism, iar mai apoi subjugate unui stil militant, Maiakovski a scris şi teatru satiric de o deosebită virulenţă, tributar oarecum stilului publicistic.
A fost unul dintre puţinii scriitori sovietici căruia i s-a permis să călătorească în străinătate, cel puţin până pe la jumătatea anilor ’20. În ultimii ani de viaţă receptarea lui a cunoscut o întorsătură de 180 de grade: îndepărtat şi atacat de critica oficială, deplasările fiindu-i interzise, Vladimir Maiakovski s-a sinucis în 1930.
Îmi voi coase pantaloni negri, numaidecât,
din catifeaua vocii mele, – se poate.
Şi o bluză galbenă din trei arşini de-asfinţit.
Pe bulevardul Nevski, pe dungile-i netede,
voi hoinări cu pas de Don-Juan şi fante.
Pământul las’ să ţipe, băbindu-se în tihnă,
„Tu te duci să slujeşti primăverile verzi!”
Îi voi arunca soarelui, obraznic râzând larg:
„Pe netezişul asfaltului mi-i bine să graseiez!”
Au nu din motivul ca cerul e albastru, o!
iar planeta mi-i iubită în această festivă curăţare,
eu vă dăruiesc versuri, vesele, ca bi-ba-bo
şi încă ascuţite şi inutile, ca periuţele de dinţi
şi, ca periuţele de dinţi, ascuţite, fără căutare?!
Femeilor care-mi iubiţi carnea, şi tu,
fetişcană ce mă priveşti ca pe un frate,
aruncaţi cu zâmbetul în mine, poetul, –
în loc de flori le voi coasă pe bluza-mi de fante!”
(Vladimir Maiakovski, Bluza fantelui, traducere de Leo Butnaru, în Eu şi Napoleon, editura Ideea europeană, 2008)
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Cyndi Lauper şi-a petrecut primii ani de viaţă în cartierul Brooklyn. La 12 ani a început să ia lecţii de chitară acustică, dar tot de...
A fost laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1998. Lucrările sale sunt privite adesea ca alegorii, în care prezintă evenimente...
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
A afirmat mereu că perseverenţa şi independenţa mamei sale i-a fost model în viaţă. E greu de spus exact câte albume are, deşi portalurile...
Bryan Adams s-a născut în Ontario în 1959. A călătorit mult în copilărie, datorită tatălui său care lucra ca diplomat. A semnat...