A fost de fapt rezultatul a două direcţii paradoxale care au acaparat interesul amintitei societăţi: pentru ştiinţă şi pentru spiritualitate. La fel ca pisicile la ceai şi veveriţele boxând, aparatele Roentgen au devenit un amalgam straniu al celor două interese; şi, dacă astăzi radiografiile se fac doar ca necesitate medicală, iniţial dispozitivele care foloseau această tehnologie erau la fel de populare… cam ca Pokemon Go acum câţiva ani.
Radiografia era iubită pentru potenţialul său de a arăta partea nevăzută a lumii. După ce Wilhelm Roentgen a radiografiat mâna soţiei sale, oamenii bogaţi au început să ceară imagini asemănătoare, în care să li se vadă mâinile pline de inele scumpe. Dar nici cei mai puţin avuţi nu aveau motiv de întristare: existau spectacole la care cineva din public putea urca pe scenă pentru a i se face o radiografie. Un an mai târziu a apărut fluoroscopia, care permitea imagini în mişcare; atunci a început adevărata nebunie, pentru că fotografii – care avuseseră ateliere tradiţionale – au introdus în ofertă şi acest serviciu la modă.
Aparatele Roentgen au apărut şi în casele oamenilor: erau uşor de asamblat şi nu foarte scumpe, dar era o adevărată magie neagră felul în care erau în stare să arate scheletul uman, ascuns sub straturile de ţesut viu. În presă, efectele radiaţiilor erau mult exagerate: erau glorificate pentru caracterul terapeutic, dezinfectant şi câte şi mai câte, ba chiar unii le recomandau şi ca soluţie de epilare definitivă. Degeaba făceau gălăgie specialiştii, care cereau ca radiografiile să poată fi efectuate doar de către cei care ştiu să le interpreteze, când în ziare din Londra apărea povestea unei fete de 16 ani, care pretindea că şi-a descoperit în picior o aşchie cu noua tehnologie, ceea ce i-a salvat membrul de la amputare. Nebunia a avut nevoie de ani de zile să-şi urmeze cursul; oamenii efectiv nu voiau să creadă că radiografia afectează corpul uman, chiar dacă încă de la început au apărut cazuri patologice, pentru că radiaţia nu părea să aibă nicio proprietate vizibilă care să justifice efectele negative. Abia în 1921 a început să fie reglementată folosirea dispozitivelor Roentgen în Marea Britanie, ceea ce arată cât de greu lăsăm din mână jucăriile pe care le avem.
Universitatea Oxford din Marea Britanie a decernat postum diploma primei sale studente indigene, la 100 de ani de la începerea studiilor acesteia la...
