Prima pagină » Personalitatea Zilei » Personalitatea zilei: Louis Blériot [AUDIO/FOTO]

Personalitatea zilei: Louis Blériot [AUDIO/FOTO]

A fost un pionier al acrobaţiilor aeriene, tot odată prima persoană care a construit un monoplan funcţional. O altă premieră legată de numele său e faptul că în 25 iulie 1909 a traversat în zbor o întindere de apă: respectiv Canalul Mânecii, pentru care a primit un premiu de 1000 de lire. Personalitatea zilei de astăzi este inginerul francez Louis Blériot:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 25 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 25 iulie 2021, 10:45

A fost un pionier al acrobaţiilor aeriene, tot odată prima persoană care a construit un monoplan funcţional. O altă premieră legată de numele său e faptul că în 25 iulie 1909 a traversat în zbor o întindere de apă: respectiv Canalul Mânecii, pentru care a primit un premiu de 1000 de lire. Personalitatea zilei de astăzi este inginerul francez Louis Blériot:

Louis Blériot s-a născut în 1872, într-un sat de lângă Cambrai. A studiat ingineria la École centrale de Paris şi a făcut o mică avere din farurile de automobile cu acetilenă. Blériot şi-a folosit banii din această afacere pentru a experimenta pe Râul Sena cu planoare remorcate, învăţând despre aeronave şi dinamica zborului. A avut însă probleme cu punerea în practică a cunoştinţelor dobândite: în 1900 a construit un ornitopter care nu a reuşit să zboare, iar mai târziu, când a înfiinţat, împreună cu un prieten, o companie aeronautică, eşecurile repetate i-au secătuit mult rezervele financiare. A părăsit compania şi a continuat să meşterească pe cont propriu la un nou tip de monoplan. În 1909, a 11-a variantă a aparatului său de zbor a fost suficient de stabilă încât să nu se prăbuşească rapid la sol. Blériot a făcut primul zbor cu acest model pe 23 ianuarie, iar ulterior l-a prezentat la Expoziţia de Locomoţie Aeriană de la Paris. Ca o curiozitate, Blériot şi-a prezentat invenţia şi la o demonstraţie aviatică organizată pe suprafaţa cu iarbă a Hipodromului Băneasa.

După ani în care şi-a exersat îndemânarea de pilot, Blériot s-a decis să încerce să obţină premiul de 1.000 de lire oferit de ziarul londonez Daily Mail pentru cel care va reuşi să traverseze cu un aparat de zbor Canalul Mânecii. A avut doi rivali la câştigarea premiului, dar niciunul nu a reuşit să termine traversarea. Unul dintre ei a fost Hubert Latham, un francez de origine engleză. Latham era susţinut atât de către Regatul Unit cât şi de Franţa. El a sosit primul şi a încercat să facă traversarea pe 19 iulie, dar la 6 mile de Dover, destinaţia sa, motorul aparatului de zbor Antoinette IV a cedat, iar lui Latam i-a revenit nefericita onoare de a fi executat prima amerizare forţată din istoria zborului. Celălalt pilot a fost Charles de Lambert, un aristocrat rus de origine franceză şi unul dintre elevii lui Wilbur Wright. Însă Lambert a fost rănit într-o prăbuşire din timpul testelor de zbor, fiind silit să abandoneze competiţia. De menţionat că anterior Canalul Mânecii fusese traversat în balon de Jean Pierre Blanchard, dar nimeni nu-şi punea mari speranţe în planoarele care urmau să se ridice de la Calais în dimineaţa zilei de 25 iulie 1909.

Evenimentul s-a bucurat de un interes considerabil. S-au raportat atunci peste 10 mii de gură-cască la Calais şi cam tot atâţia la Dover, iar compania Marconi a pus laolaltă o staţie specială de radiotelegrafie pentru a transmite veşti. Aviatorii însă nu primeau vreun ajutor: aceştia îşi stabiliseră baza în clădiri dezafectate şi cârpăceau ce puteau, cu materiale finanţate din fonduri proprii. S-a zvonit chiar că fraţii Wright au fost invitaţi să ridice standardul evenimentului; aceştia au refuzat, pentru că la ora aceea adunaseră deja o mică avere din diverse premii, iar răsplata de numai o mie de lire li s-a părut nemotivantă.

Vremea a fost instabilă în jurul datei fixate pentru zbor; şi, cu toate că cerul s-a mai înseninat în noaptea de 24 iulie, Blériot devenise brusc pesimist şi a pierdut timpul cu micul dejun înainte de a face vreo demonstraţie mulţimii care îl aştepta. Ce să spunem: e într-adevăr cea mai importantă masă a zilei! Regulile competiţiei cereau ca zborul să fie efectuat între răsăritul şi apusul soarelui. Blériot a decolat aşadar la ora 4 şi 41 de minute, atingând o altitudine astăzi nu prea spectaculoasă de 76 de metri şi o viteză de 72 km pe oră. Aviatorul nu avea busolă, se orienta aşadar după un vapor care traversa canalul. După un timp însă a lăsat nava în urmă; iar când vizibilitatea s-a deteriorat, au fost câteva minute grele pentru Blériot, care s-a simţit izolat între cer şi apă. A văzut în curând linia gri a coastei; şi, deşi vântul l-a făcut să devieze uşor spre est, a revenit la curs când l-a văzut pe corespondentul ziarului Le Matin fluturând un steag uriaş.

Blériot a coborât lângă Dover Castle, aterizând destul de dur pe o porţiune stâncoasă. Partea de jos a planorului a fost vătămată, iar o elice s-a frânt, dar din fericire aviatorul a suferit doar o zguduitură. Întregul zbor a durat 36 de minute şi 30 de secunde. Anterior se telegrafiase de la Calais la Dover pentru a se anunţa plecarea lui Blériot, totuşi se credea că va ateriza undeva pe plajă. Mulţimea strânsă n-a văzut aşadar mare lucru, dar reprezentantul ziarului Daily Mail a remediat situaţia, închiriind rapid un automobil, cu care l-a readus pe Blériot în mijlocul fanilor şi a familiei sale. Astăzi memorialul Blériot, un monument din granit înfăţişând silueta unui planor, marchează locul aterizării sale de lângă Dover Castle.