Ascultă Radio România Cluj Live

Festivalul care aduce Jazz în Tot Orașul – Jazz in the Park

Foto: facebook Jazz in The Park

În toamna aceasta vom asculta Jazz în tot orașul. Festivalul Jazz in the Park se va desfășura între 2 și 5 septembrie în Parcul Etnografic, Iulius Parc, Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în câteva locații surpriză.

Festivalul care aduce Jazz în Tot Orașul – Jazz in the Park
Foto: Foto: facebook Jazz in The Park

Articol editat de cristina.rusu, 21 august 2021, 00:00 / actualizat: 21 august 2021, 9:55

În toamna aceasta vom asculta Jazz în tot orașul. Festivalul Jazz in the Park se va desfășura între 2 și 5 septembrie în Parcul Etnografic, Iulius Parc, Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în câteva locații surpriză.

Jazz in the Park s-a născut în 2013 când, o echipă de tineri voiau să facă Parcul Central din Cluj-Napoca un loc care unește comunitatea prin muzică. Câțiva ani mai târziu lucrurile au mers atât de bine, încât au fost premiați, în 2019, cu titlul de Cel mai bun festival de mici dimensiuni din Europa la European Festival Awards.

Despre traseul festivalului, cum au reușit organizarea anul acesta și care sunt cei mai așteptați invitați, povestim cu Alin Vaida, managerul Jazz in the Park:

Cum te simți acum că, în sfârșit, vom fi împreună la Jazz în the Park?

,Sunt un pic anxios așa,  fost un an complicat și încă este, dar cumva, destul de entuziasmat că urmează să se întâmple. Pentru noi e un proiect nou, cumva, pentru că nu suntem în Parcul Central, dat fiind că suntem în multe alte locuri prin oraș și sunt curios de ce o să iasă.

Îți mai amintești de primul eveniment Jazz in the Park și cum a început povestea lui?

Da, cum să nu, îl mai și visez și de bine și de rău, câteodată. A fost 21-23 iunie 2013, îmi aduc aminte că totul a început cumva anxios pentru că noi am anunțat festivalul nostru în aceeași zi în care Electric Castle anunța festivalul lor, iar ambele urmau să aibă loc în același weekend din luna iunie. Noi așa ne-am împrietenit practic, atunci ne-am cunoscut prima dată.

A fost o ediție destul de specială, dacă o luăm ca eveniment, tehnic vorbind, a fost groaznic. Am avut o primă zi perfectă, după aia am avut o zi în care ne-a plouat foarte tare și pur și simplu a trebuit să oprim activitățile, pentru că nu eram pregătiți pentru așa ceva. Iar în cea de a treia zi, mânați de o prognoză meteo și, cumva, de groaza să nu mai trecem încă o dată prin ce trecuserăm cu o seară înainte, am mutat anumite concerte în spațiul de la Hotel Continental, pe atunci se putea folosi pentru evenimente. Dar, cred că, asta a contat mai puțin pentru că am avut acea zi perfectă după care nu a mai contat nimic și dovada este că evenimentele pot să aibă o valoare mult mai mare, decât pur și simplu să se întâmple, ce simbolizează ele, de fapt. (…)

Sunt locații în care accesul la concerte este liber, cât de greu este să organizezi acest tip de eveniment și cu intrare pe bază de bilet și cu intrare gratuită?

În primele ediții Jazz in the Park, când lumea nu prea înțelegea evenimentul și ce vrem noi să transmitem, am primit de foarte multe ori, câteodată subtil, alteori direct, replica «cultura se plătește» sau «e important să ai un bilet la festival».

Părerea noastră este cumva împărțită. (…) În același timp și biletele sunt importante, biletele fac parte din bugetul festivalului și atunci este important să avem și această componentă. Noi am optat să facem acum jumi-juma pentru că noi la începutul anului nu știam pe ce reguli ne putem baza și care o să fie restricțiile. (…) Am optat anul ăsta pe varianta de bilete, dar din punctul nostru de vedere ceva lipsea, deoarece caracteristicile Jazz in the Park nu sunt doar muzica și locul, ci sunt multe valori în spate care definesc muzica și proiectul, iar una dintre ele era accesibilitatea. (…)

Sunt și mulți oameni care vin la Jazz in the Park ca fiind poate cel mai bun eveniment local la care își permit să participe și atunci era important sa putem să dăm ceva comunității fără să pretindem nimic în schimb. În același timp, Parcul Etnografic în viziunea noastră este un loc în care noi o să pornim un festival de sine stătător acolo, hai să zicem că deja l-am pornit, care mereu va fi pe bilete. (…)

Cum a arătat ultimul an pentru toată echipa Jazz in the Park?

Groaznic, cum să arate?! Nu vreau să pozez într-o persoană sau entitate care nu a avut probleme anul acesta. Cred că toata lumea din sectorul cultural a avut un an, măcar confuzant, dacă nu mai mult. Și, pe lângă asta, cred că a fost un an greu pentru toată lumea, văd destul de multă lume mult mai anxioasă, derutată, supărată și vin din alte domenii.

De exemplu, în cazul nostru, în cultură, am avut foarte multe restricții în a ne face meseria. Alții poate nu au avut restricții în a își câștiga salariile și așa, dar au avut alte tipuri de probleme. Cred că pandemia asta a creat un context cu care noi nu suntem deloc obișnuiți și nu cred că am știut cum să reacționăm la ea.

Acum suntem bucuroși că am reușit să readucem toată echipa la un loc pentru ediția aceasta de festival și ne revenim încet, încet la normal cu mențiunea că încă nu știm la ce sa ne așteptăm pentru anul viitor.

Dacă ar fi să dai timpul înapoi, să reacționezi altfel ca reprezentant al sectorului cultural în dialog cu autoritățile, ce ai schimba?

Este un proces lung și meditativ să pot să dau un răspuns bun pentru că, cumva, nu a început rău pandemia, din punctul ăsta de vedere, cel puțin la Cluj. Îmi aduc aminte în primele două sau trei luni din pandemie, noi am avut alături de alți operatori culturali și alte ONG-uri din oraș, am avut mișcarea Un Singur Cluj care a dat încredere și optimism tuturor, pe lângă faptul că am reușit să strângem multe resurse pentru spitalele din oraș, am ajuns să donăm și în alte comunități materiale și tot felul.

(…) Cred ca am simțit că suntem o comunitate mult mai mult decât am simțit că suntem în alte dăți sau în anii normali, doar că încet, încet, pandemia a început sa își facă efectele și lumea a început să devină tot mai obosită și tot mai individualistă. Iar legat de autorități, cred că autoritățile locale au făcut tot ce le-a stat în putință să sprijine sectorul cultural; Clujul și Sibiul cred că au fost chiar singurele orașe care și-au menținut programele de finanțări pentru cultură (…).

La nivel național ne-am dat seama cum este sectorul cultural văzut în România și anume că.. nu se cunoaște dimensiunea lui, nu se cunoaște impactul lui și asta este un semnal de alarmă. Din punctul meu de vedere, este de datoria întregului sector cultural să reacționeze în anii următori.

Și unde crezi că ar trebui umblat în așa fel încât acest sector cultural să fie și mai vizibil?

Este foarte complex totul, este ca o bilă mare fără mânere pe care nici nu știi de unde să o apuci. Eu am încercat cumva să mă uit în retrospectivă. Aproape niciun partid politic la ultimele alegeri parlamentare nu a prezentat o strategie dedicată sectorului cultural. Dar sunt aproape convins că niciodată de la cădere Comunismului încoace, noi nu am avut o  strategie culturală și cu o măsurare mai mare a impactului pe care cultura îl are. Noi ne putem raporta la impactul cultural dintr-o perspectivă economică și cât de cât se întâmplă asta, sau cel puțin a început în pandemie să încerce să se cuantifice ce înseamnă sectorul cultural ca număr de angajați, contribuție la PIB.

Ar fi important să încercăm măcar să cuantificăm și ce înseamnă impactul culturii în comunitățile în care are loc, cumva non financiar. (…)

În 15 iulie AROC adresa din nou o scrisoare guvernului în care erau readuse în discuție problemele sectorului cultural, ați primit vreun răspuns?

La scrisorile trimise către președinte nu am primit niciun răspuns până acum, la ultima scrisoare trimisă, am primit un răspuns din partea Ministerului Fondurilor Europene, dar, cumva, un răspuns vag și nu reprezintă neapărat o acțiune completă de care să ne agățăm sau în jurul căruia să construim. Ca să nu minimizez nimic, într-adevăr au existat multe discuții și în privat și au fost tot  felul de încercări de a repara sau a da niște măsuri care să ajute un pic sectorul cultural.

De exemplu, relaxările acestea de care tot am avut parte toată vara asta sunt rodul unor discuții pe care le-am avut de la începutul anului. Se observă cu ochiul liber că la nivel național foarte mulți operatori culturali au ajuns în situația de a se îngrămădi în două luni de zile într-o fereastră mică în care să își desfășoare cumva proiectele, unii o fac din dorința de a obține măcar un pic de venit din care să supraviețuiască, alții o fac în contul unor datorii acumulate anilor anteriori. (…)

Cum va fi accesul la eveniment anul acesta? Pe bază de vaccinare sau pe bază de test PCR?

Noi întotdeauna am spus, încă de la început, că noi nu o să lăsăm persoanele vaccinate să intre decât în situația în care legea va impune chestia asta. Noi ne-am structurat evenimentele ca și capacitate în așa fel încât să putem primi și persoane vaccinate și persoane nevaccinate în baza unui test inclusiv în locurile în care accesul este liber sau gratuit, să îi zicem mai degrabă.

Cum arată experiența de voluntariat la Jazz in the Park?

Mie mi se pare că avem o comunitate de voluntari foarte faină. Nu cred că la noi voluntarii vin ca să intre gratis la evenimente, adică în Parcul Central nu aveau de ce să facă asta. De multe ori chiar stăteam și mă gândeam că ai putea să vii la Jazz in the Park fără nici o obligație și să stai să te bucuri de festival fără să trebuiască să faci nimic și, totuși. avem în fiecare an sute de persoane care se înscriu să ne ajute și cumva simți energia asta a oamenilor și dorința de a participa în festival, de a se implica.

Este fain din punctul ăsta de vedere, noi avem o relație foarte bună cu voluntarii. (…)

Care este motivul pentru care numele principale de afiș de anul acesta sunt: Fatoumata Diawara, José James, Taali, Dominic Miller și Fanfare Ciocârlia?

Noi n-am prea făcut rabat în Line-up de până acum, pe Fatoumata noi de mult ne-am dorit să o aducem și ne-am străduit și cumva s-a nimerit fix anul ăsta să putem. Este un proiect incredibil de bine cotat pe zona asta de old music și a participat la multe festivaluri de jazz anul ăsta, a cântat și la Montreux, cred că a bifat toate festivalurile de jazz importante.

Dominic Miller este iar un proiect pe care noi l-am mai adus la Cluj, îmi aduc aminte în 2016 am avut la Cluj si a fost cel mai rapid sold out din istoria noastră, bine nu era o capacitate așa de mare, dar am vândut 400 de bilete într-o oră.

Fanfare Ciocârlia este o experiență pozitivă întotdeauna, mai ales că acum au proiect nou, și Jose James, noi încercăm un pariu de viitor, încercăm să anticipăm care vor fi headlinerii de mâine. Jose James este un artist în plină ascensiune, un artist care este foarte bine cotat și el a fost acum în mai toate festivalurile de Jazz din Europa și, cumva, tot Line up-ul e o premieră națională.

Noi suntem foarte mulțumiți de ce a iesit, de exemplu, o surpriză plăcută este Hania Rani, este concertul pe care eu personal îl aștept cel mai mult, ea este un super talent în zona pianului. Suntem bucuroși că putem să o aducem în țară.

În această ediție  Jazz in the Park vor concerta peste 20 de artiști printre care Fatoumata Diawara, Jose James, Dominic Miller, Taraf de Caliu, Taraf de Vărbilău, Alexandrina, Luiza Zan și mulți altii.

La concertele din Iulius Parc și Campusul USAMV accesul va fi liber, singura excepție îl face concertul de deschidere al celor de la Fanfare Ciocârlia. Accesul este permis tuturor iubitorilor de jazz, dar în baza unui test antigen, un test PCR sau în baza certificatului de vaccinare.

Pentru concertele din Parcul Etnografic va fi necesară cumpărarea biletelor pe care le găsiți disponibile pe site-ul www.jazzinthepark.ro/bilete în tot orașul  sau pe site-ul www.entertix.ro.

 

Dana Coțovan

Foto: facebook Jazz in The Park

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

 

 

Etichete:
Soarele luminează în șase gospodării clujene din vârful muntelui | FOTO
Reportaje luni, 11 noiembrie 2024, 14:20

Soarele luminează în șase gospodării clujene din vârful muntelui | FOTO

450 de oameni au alergat la Crosul Energiei, la București, în septembrie, și încă vreo 200 au donat (fără să alerge) pentru ca în șase...

Soarele luminează în șase gospodării clujene din vârful muntelui | FOTO
Tradiții de Toamnă
Reportaje miercuri, 6 noiembrie 2024, 16:57

Tradiții de Toamnă

Povești deosebite despre natură și datinile noastre, surprinse într-o gamă largă de produse artizanale, multe bunătăți locale, piese...

Tradiții de Toamnă
Mașinile au devenit principala sursă de poluare în Sălaj
Reportaje miercuri, 6 noiembrie 2024, 11:39

Mașinile au devenit principala sursă de poluare în Sălaj

Poluarea cauzată de maşini a devenit o problemă deosebit de gravă care afecteză nu doar mediul înconjurător, ci şi sănătatea oamenilor....

Mașinile au devenit principala sursă de poluare în Sălaj
Tânăra din Salonta care a cucerit juriul la „Vocea României” cu o piesă de la AC/DC
Reportaje sâmbătă, 2 noiembrie 2024, 11:50

Tânăra din Salonta care a cucerit juriul la „Vocea României” cu o piesă de la AC/DC

Vineri seara, 1 noiembrie, Narcisa Badea, o tânără de 25 de ani din Salonta, stabilită în Oradea, a electrizat scena de la „Vocea României”...

Tânăra din Salonta care a cucerit juriul la „Vocea României” cu o piesă de la AC/DC
Reportaje vineri, 1 noiembrie 2024, 13:40

Muzeul din bibliotecă | FOTO

Un simplu click poate deschide porțile Muzeului Virtual Emil Isac oferind vizitatorului o mulțime de informații despre viața și opera poetului....

Muzeul din bibliotecă | FOTO
Reportaje vineri, 1 noiembrie 2024, 12:16

Cozi lungi, sacoşe pline şi o misiune de 20 de lei

În septembrie 2024 consumatorii au returnat 15 milioane de ambalaje pe zi, ceea ce însumează o rată de colectare de peste 80% în sistemul...

Cozi lungi, sacoşe pline şi o misiune de 20 de lei
Reportaje miercuri, 30 octombrie 2024, 11:18

Inovație și creativitate: idei tech de la foarte tinerii programatori | FOTO

Sere inteligente, roboți care fac curățenie, site-uri care te ajută să-ți găsești un loc de muncă. Acestea sunt doar câteva din ideile pe...

Inovație și creativitate: idei tech de la foarte tinerii programatori | FOTO
Reportaje marți, 29 octombrie 2024, 13:11

Istoria povestită de Generația Z

În vremurile astea, când internetul a pus stăpânire chiar și pe pasiunile noastre, rar mai auzim de oameni uniți prin preocupări. În urmă cu...

Istoria povestită de Generația Z