Ce mai citim: Civilizații, un roman ca un joc de strategie
Cum ar fi fost dacă România n-ar fi devenit comunistă? Sau dacă Regele Mihai n-ai fi abdicat. Sau, și mai departe în timp, dacă Mihai Viteazu n-ar fi fost ucis de generalul Basta?
Articol editat de cristina.rusu, 19 septembrie 2021, 00:00
Cum ar fi fost dacă România n-ar fi devenit comunistă? Sau dacă Regele Mihai n-ai fi abdicat. Sau, și mai departe în timp, dacă Mihai Viteazu n-ar fi fost ucis de generalul Basta?
Cu toții ne punem uneori asemenea întrebări și fantazăm cu privire la scenariile posibile. Există însă și scriitori care transformă întrebările în romane. Iar literatura de această factură se numește contrafactuală, sau ucronie.
Un asemenea roman contrafactual am citit cu mare plăcere zilele trecute. Se numește ”Civilizații” a fost scris de francezul Laurent Binet iar în limba română a apărut în colecția Anansi de la Pandora M, în traducerea lui Claudiu Constantinescu.
Laurent Binet ne propune o ipoteză interesantă: ce s-ar fi întâmplat dacă Cristofor Columb nu se întorcea învingător la Sevillia în 1492, din contră cum ar fi fost dacă murea în Cuba?
Iar apoi, după aproape 40 de ani, un tânăr și ambițios rege incaș, Atahualpa, descoperă epavele lui Columb, le repară și pornește el într-o călătorie spre Europa. Pe care o cucerește cu doar 181 de soldați, 37 de cai și o pumă uriașă.
Aceasta este premisa de la care pornește Laurent Binet. Și este nevoie de multă imaginație ca să rescrii istoria europeană, aflată în plină furtună provocată de reforma religioasă a lui Luther și de cruciadele împotriva lui Soliman Magnificul.
Sunt o mare admiratoare a literaturii de natură istorică și citesc cu mare plăcere multe asemenea povești, însă de această dată plăcerea a fost și mai mare. Pentru că nu știi niciodată ce urmează să se întâmple și ești surprins la fiecare turnură a poveștii. Iar umorul este unul dintre ingredientele cele mai importante în cazul unei ucronii.
Nu poți să nu râzi atunci când afli că regele incaș, noul stăpân al Spaniei și Țărilor de Jos, aduce din America de Sud corăbii întregi cu aur, ca să poată sătura lăcomia principilor germani, aflați într-un război permanent între ei. Și că alături de aur în încărcătură strecoară și frunze de coca, pe care europenii încep să le mestece și devin astfel mai productivi. E adevărat că unii abuzau de ele și ajungeau într-o stare de abrutizare, dar acolo unde e câștig trebuie să fie și pierdere.
Atahualpa pune să se teraseze munții din Spania și cultivă pe ei cartofi, quinoa și porumb. Omoară toate oile, pentru că sărăceau pământul și în locul lor aduce lama din America de Sud. Pornește o adevărată reformă agrară, constituie comunități care să lucreze pământurile în comun și tot astfel să-și împartă roadele obținute. Este atât de frumos și aproape de perfecțiune modelul descris în ”Civilizații” încât îți vine să te întrebi de ce nu s-a întâmplat asta cu adevărat.
Dar cel mai important dintre toate, Atahualpa emite și un edict al toleranței religioase. Astfel, evreii și maurii sunt lăsați în pace să creadă și să se roage la cine vor. Iar aici nu se poate să nu te gândești dacă într-un asemenea context al toleranței paneuropene monstruozitățile din timpul celui de-al doilea război mondial ar mai fi fost posibile. Există și multă ironie în proza lui Laurent Binet, la adresa conflictelor religioase și arătând cât de obtuz și periculos este fanatismul religios.
Leonardo da Vinci, Tizian și Cervantes sunt și ei personaje ale acestei cărți și este amuzant modul în care autorul le găsește un loc în poveste, le schimbă destinul, dar nu și talentul.
Este ca un joc de strategie proza lui Laurent Binet, reușește să construiască pas cu pas o întreagă lume nouă, amuzând cititorul și obligându-l să-și pună întrebări.
Este suficient să ne gândim că un pas mărunt sau o decizie lipsită de importantă poate avea consecințe nebănuite și pe termen lung. Iar asta ne poate determina, sper, să ne gândim cu mai multă indulgență la ce fac și ce gândesc unii dintre semenii noștri cu care nu suntem de acord. Sau poate să ne analizăm cu mai mult spirit critic propriile decizii și opțiuni.
Iar dacă acest roman despre o Europă alternativă, poate mai bună și mai dreaptă, v-a făcut poftă de alte povești contrafactuale, vă recomand ”Istoria asediului Lisabonei” de Jose Saramago, sau ”Complotul împotriva Americii” de Philip Roth.
Doina Borgovan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
