Pe 21 septembrie 1996, la Lausanne, lumea bună şi-a dat întâlnire pentru a asista la căsătoria principesei Margareta de România cu Radu Duda. După 25 de ani, cuplul princiar este tot fericit şi ocupă un loc special în cadrul republicii din România.
Articol editat de cristina.rusu,
21 septembrie 2021, 10:03
Pe 21 septembrie 1996, la Lausanne, lumea bună şi-a dat întâlnire pentru a asista la căsătoria principesei Margareta de România cu Radu Duda. După 25 de ani, cuplul princiar este tot fericit şi ocupă un loc special în cadrul republicii din România.
Principesa Margareta (1949) este cea mai mare dintre cele cinci fiice ale regelui Mihai de România (1921-2017) şi a reginei Ana, născută principesă de Bourbon-Parme (1923-2016). Regele Mihai este al patrulea rege din monarhia românească care s-a născut în 1866. El a fost rege copil la plecarea tatălui său, regele Carol II, din ţară, apoi din nou, după abdicarea tatălui său în septembrie 1940, până la plecarea sa în exil pe 30 decembrie 1947, împins de sovieticii care ameninţau populaţia cu execuţii sumare.
Margareta şi surorile ei au crescut în exil în Elveţia. Regele Mihai muncea în aeronautică, mijloacele financiare ale familiei erau restrânse în comparaţie cu ale altor familii regale decăzute.
Margareta frecventează totuşi lumea bună în vacanţele mari în care o vizitează pe regina Elizabeta II la Balmoral sau în Danemarca.
Este foarte bună prietenă cu prinţul Charles, care are proprietăţi în România rurală unde îi plăcea să vină să stea înainte de pandemie.
În timpul studiilor sale la universitatea din Edinbourg, ea începe o relaţie sentimentală cu Gordon Brown, care a fost mai mulţi ani mai târziu prim-ministru britanic. Principesa a lucrat pentru FAO la Roma.
În 1989, căderea lui Ceauşescu a dat speranţe de revenire a regelui Mihai. Principesa îşi părăseşte jobul de la Naţiunile Unite pentru a-l însoţi pe tatăl ei.
Ea creează Fundaţia Principesa Margareta, care există şi astăzi şi care s-a dezvoltat cu timpul, propunând programe centrate la început pe orfelinate, apoi pe şcolarizare, alfabetizare, burse muzicale şi persoane vârstnice.
În ianuarie 1990, principesa şi sora ei principesa Sofia sunt primele care calcă pe pământul patriei lor pe care nu o cunosc. La sfârşitul anului, regele Mihai, cu un paşaport diplomatic danez, aterizează la Bucureşti, dar autorităţile, care se tem de popularitatea lui, îi interzic intrarea. Margareta este în avionul privat alături de tatăl ei, o personalitate foarte respectată pentru probitatea şi verticalitatea sa, care izbucneşte în lacrimi, bulversat de emoţia că nu poate intra în ţara sa.
Trebuie aşteptat Paştele din 1992 pentru ca regele, înconjurat de toată familia, să se poată întoarce. Primirea este triumfală. Mulţimi nesfârşite îl salută şi îl aclamă pe suveran, ceea ce contrariază din nou guvernul.
În acest timp, principesa continuă să facă drumuri între România, unde sunt multe de făcut, şi Elveţia. Vizitând un orfelinat, îl întâlneşte pe Radu Duda, născut în 1960, care s-a implicat într-un program artistic pentru copiii traumatizaţi. Se plac, farmecul acţionează şi ei se revăd ocazional tot în cadrul activităţilor fundaţiei principesei.
Radu Duda este un actor cunoscut în ţara sa. A jucat şi în două filme de Bertrand Tavernier. Regina Ana permite deblocarea situaţiei. Ea nu poate fi păcălită şi vede ocheadele pe care le schimbă fiica ei şi Radu.
Mariajul are loc la Lausanne, deoarece regele Mihai nu poate încă în acea vreme să se întoarcă liber în România. Regina Sofia a Suediei, împărăteasa Farah a Iranului, prinţul Akexandru al Serbiei sau regele Constantin al Greciei participă la nuntă. Margareta poartă aceeaşi rochie de mireasă ca mama ei în 1948 la Atena.
În 1997, regele Mihai se întoarce în sfârşit în ţară. Îşi recuperează bunurile private, precum palatul Elisabeta din Bucureşti, castelul de la Săvârşin, apoi maiestuosul castel Peleş.
Radu Duda este făcut prinţ de Hohenzollern (familia regală este de origine germană), apoi prinţ de România. El îndeplineşte diferite misiuni la cererea guvernului, la fel ca şi socrul lui, pentru a facilita intrarea ţării în Uniunea Europeană şi a întări legături economice bilaterale.
Regele Mihai s-a stins în 2017. De atunci, principesa are titlul de Principesă moştenitoare şi Custodele Coroanei. Preşedinta Crucii Roşii române, funcţiile ei, care se înscriu într-un cadru legal cu autorităţile, sunt centrate pe social, educaţie, cultură, sport, turism şi dezvoltare economică. În fiecare săptămână, responsabili de asociaţii, ambasadori, şefi de întreprinderi se înghesuie în audienţă la Palatul Elisabeta.
Principesa şi prinţul, care sunt foarte apropiaţi de prinţul Lorenz al Belgiei, asigură numeroase patronaje şi sunt foarte activi pe teren. Ici şi colo, sunt onorate figuri defuncte ale familiei regale, printr-un institut care poartă numele unui rege, o statuie, o piaţă… deşi ne aflăm strict într-o republică.
Dacă principesa şi soţul ei au reuşit perfect să-şi găsească locul în societatea românească, problema viitorului se pune. Cuplul nu are copii. În această perspectivă, regele Mihai îl desemnase pe nepotul lui Nicolae (fiul principesei Elena) să fie într-o zi şeful familiei, dar el a fost înlăturat încă din timpul vieţii regelui, fără să se fi dat explicaţii exacte în legătură cu motivele acestei înlăturări.
Principesa are alţi patru nepoţi, dar care nu sunt pentru moment implicaţi în activităţile regale şi care nu trăiesc în România.
RADOR
Foto: facebook Familia Regală a României
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.