Mayaşii au avut o civilizaţie de durată, care a persistat milenii în America Centrală şi în Yucatán. În general se consideră că au dispărut în jurul anului 1000. Noile studii contrazic această ipoteză, ba chiar o înlocuiesc cu o idee ciudată: că mayaşii nu au dispărut:
Articol editat de cristina.rusu,
26 septembrie 2021, 17:00 / actualizat: 27 septembrie 2021, 9:54
Mayaşii au avut o civilizaţie de durată, care a persistat milenii în America Centrală şi în Yucatán. În general se consideră că au dispărut în jurul anului 1000. Noile studii contrazic această ipoteză, ba chiar o înlocuiesc cu o idee ciudată: că mayaşii nu au dispărut:
Civilizaţia mayaşă e recunoscută pentru sistemul de scriere, pentru artă, arhitectură şi pentru cunoştinţele astronomice. Descendenţii acestui popor se pot întâlni chiar şi în ziua de astăzi. O nouă ipoteză sugerează că prăbuşirea nu e chiar termenul potrivit care se poate aplica civilizaţiei maya.
„Doar sistemul politic mayaş s-a prăbuşit, nu civilizaţia lor”, spune Lisa Lucero, profesor de antropologie la universitatea din Illinois. Ipoteza pare să o dovedească prezenţa celor 7 milioane de mayaşi, care trăiesc şi azi în America Centrală.
Argumentaţia se bazează pe faptul că mayaşii nu aveau o conducere centralizată. Ei nu s-au închegat într-un imperiu, precum romanii; aveau în schimb stătuleţe grupate în jurul oraşelor mari. În timp ce aceste oraşe-state aveau o cultură comună, fiecare îşi avea propriii săi lideri; dintre care unii s-au dovedit mai puternici ca alţii.
Prăbuşirea nu e termenul potrivit pentru ceea ce s-a întâmplat, la fel cum nici termenul de civilizaţia maya nu descrie toate comunităţile. E vorba de un teritoriu uriaş, cu o populaţie diversă şi un mediu variat, în care nu se vorbea nici măcar aceeaşi limbă. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că mai multe oraşe mayaşe au cunoscut ascensiunea şi decăderea de-a lungul secolelor; dar fiecare la timpul său, nu concertat.
Pe teritoriul de azi al Guatemalei, în secolul 9, aceste comunităţi au intrat în declin din cauza problemelor politice şi ecologice. În acest timp, în Yucatán şi Mexic populaţia mayaşă a crescut. Şi când în Mexic regiunea Chichen Itza a intrat în declin din cauza secetei, a început înflorirea unui alt oraş, Mayapan.
Mayapanul avea un tezaur de sute de cărţi; aveau cunoştinţe astronomice şi un panteon dezvoltat. O mare parte din ceea ce ştim azi despre civilizaţia maya provine din cunoştinţele lăsate în urmă de acest oraş.
E de netăgăduit că venirea spaniolilor a grăbit declinul oraşelor, prin boli şi conflicte armate; totuşi acestea, după cum am spus, au cunoscut dinainte căderea şi renaşterea ciclică. Studiind rocile calcaroase din peşterile din zonă cercetătorii îşi dau seama că mayaşii au fost afectaţi de secetă. Şi, pentru că oraşele cele mai puternice se bazau pe rezerva de apă, conducătorii care nu o puteau asigura deveneau iute nepopulari.
Problema era însă şi mai complicată, pentru că mayaşii îşi credeau conducătorii înrudiţi cu zeii lor; iar dacă scădea încrederea în conducător, scădea concomitent şi respectul faţă de zei. Seceta şi haosul politic au afectat agricultura şi comerţul şi i-au făcut pe liderii mayaşi să irosească resursele pentru a distrage atenţia; de exemplu pe războaie. Modelul de creştere şi decădere, evadare din faţa problemelor şi renaştere în altă parte a fost ceea ce a definit sute de ani de-a rândul civilizaţia maya.
Andrea Nagy
Foto: wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.