Incluziv: Experienţa se construieşte şi se transferă [AUDIO]
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, singurul muzeu din Cluj care are la ora actuală o expoziţie permanentă pentru nevăzători, a fost zilele acestea, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai, gazda unei întâlniri internaţionale pe tema accesibilizării instituţiilor de cultură.
Articol editat de cristina.rusu, 28 septembrie 2021, 11:56
Cu detalii Tudor Sălăgean, directorul instituţiei:
Tudor Sălăjean: Este un proiect în care sunt implicate instituţii din 4 ţări: România, Ungaria, Grecia şi Turcia, pe deoparte muzeele beneficiare ale programului, pe de altă parte universităţi din ţările respective. Are ca obiectiv accesibilizarea muzeelor pentru persoanele cu deficienţe de vedere şi de auz. Acest program are un trecut, pentru că este inspirat de un alt proiect, care a fost coordonat de universitatea Tessalia din Grecia.
Andrea Nagy: Credeam că veţi pomeni ca trecut al acestui proiect colecţia tactilă deja existentă a Muzeului Etnografic.
Tudor Sălăgean: Avem într-adevăr, din 2009, prima expoziţie tactilă permanentă a unui muzeu din România, realizată de colega noastră Tötszegi Tekla, o personalitate a muzeologiei din Cluj. Acea expoziţie nu se adresează însă numai celor cu deficienţe de vedere, ci îi bucură pe toţi cei care trec prin acel sector, care pot atinge fizic obiectele expuse.
Andrea Nagy: Am auzit un zvon cum că s-ar pregăti anumite recondiţionări.
Tudor Sălăgean: Am primit sugestii în acest sens. Într-adevăr expoziţia are nevoie de o reîmprospătare, pentru că deja are şi ea o vârstă. Dar cu cât intervenţiile sunt mai simple, cu cât ele sunt menţinute la un nivel accesibil tuturor, cu atât este impactul mai mare.
Din partea Universităţii Babeş-Bolyai, întâlnirea de la Cluj a fost coordonată de Andrea Hatházi. Cu o experienţă de predare în învăţământul special, aceasta e de părere că nu ar trebui să se vorbească doar despre accesibilizare, incluziunea fiind de asemenea o componentă importantă în cunoaştere, în învăţare, în petrecerea timpului liber:
Andrea Hatházi: Ceea ce propui ca accesibilizare nu trebuie neapărat să vizeze o anumită categorie de persoane, o anumită dizabilitate, ci să se adreseze întregii comunităţi. S-au propus în acest proiect activităţi care să fie incluzive, realizate împreună de copii cu şi fără dizabilităţi; vorbim de activităţi de tip explorare, joc, cunoaştere, învăţare. Fiecare muzeu va elabora un chit educaţional, o resursă pornind de la nişte scenarii, astfel încât, odată ce sunt implementate, ele să rămână în oferta muzeelor pentru copii.
Andrea Nagy: Reprezentanţii instituţiilor participante au deja experienţă în accesibilizare?
Andrea Hatházi: Unele dintre ele, cum este Muzeul Cicladic din Atena, au desfăşurat deja multe activităţi educaţionale şi pentru copiii cu dizabilităţi. Apoi Hagyományok Háza din Ungaria are o deosebită experienţă. Dar ştiţi cum e cu experienţa? Ea niciodată nu se opreşte? şi poate să fie dezvoltată, poate să fie îmbunătăţită, generalizată, transferată.
Andrea Nagy: Cum poate fi accesibilizat un muzeu pentru deficienţii de auz?
Andrea Hatházi: Vorbim de prezenţa unui interpret în limbaj mimico-gestual. Apoi pot să fie realizate filmuleţe cu limba semnelor, prin care se prezintă diverse detalii privind exponatele.
Proiectul derulat la Cluj, intitulat Către un muzeu multisenzorial şi incluziv, este finanţat prin programul Erasmus al Uniunii Europene.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.