Ascultă Radio România Cluj Live

Antivaxerii au în spate cimitire!

România se confruntã cu o criză umanitară. Numãrul celor care mor de covid este cel mai mare din Europa. Situația se datorează numărului mic de persoane vaccinate și care dezvoltă complicații în infecția cu Covid.

Antivaxerii au în spate cimitire!

Articol editat de Carmen Sas, 3 octombrie 2021, 14:47

România se confruntã cu o criză umanitară. Numãrul celor care mor de covid este cel mai mare din Europa. Situația se datorează numărului mic de persoane vaccinate și care dezvoltă complicații în infecția cu Covid.

Am discutat cu Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților, despre ceea ce se întâmplă.

Bogdan Roşca: Domnule deputat, sunteţi medic, sunteţi vicepreşedinte al comisiei de sănătate şi familie din Camera Deputaţilor. Aproape un an de zile aţi condus un spital Covid, iar acum se pare că şi răbdarea dumneavoastră pentru ceea ce se întâmplă în spaţiul public a ajuns la limită. Spuneaţi într-o postare pe Facebook că România se confruntă cu o criză umanitară. De ce credeţi asta?

Adrian Wiener: Sunt o sumedenie de spitalizări evitabile, de decese evitabile. Sunt lucruri de neimaginat în spitale: oameni care se luptă pentru fiecare respiraţie, care aşteaptă zile întregi un loc în spital. Sistemul sanitar este în pragul colapsului la ora actuală.

Bogdan Roşca: Vaccinarea nu este numai un gest de protecţie personală, dar este şi un gest de responsabilitate socială; făcând acest vaccin, şansele să pui presiune pe sistemul sanitar scad, pentru că poţi să faci boala, dar nu o formă gravă.

Adrian Wiener: Nu numai atât. Este dovedit faptul că, infecţia fiind de 5 ori mai puţin frecventă la persoanele vaccinate, la rândul lor aceştia o transmit mai rar. Deci are şi un rol de a-l proteja pe celălalt, cu atât mai mult cu cât persoana vaccinată are o perioadă de contagiozitate mai redusă chiar dacă se infectează şi o încărcare virală mai mică. Adică practic are în spate mult mai puţine infecţii secundare chiar dacă se infectează. Este evident că e un gest care, pe lângă protecţia individuală, oferă un scut imun în societate… Pe care l-am fi putut construi dacă eram mai mulţi. Acest lucru se vede în ţările cu rată mare de vaccinare, cum este calculată curba infectării de curba spitalizării şi de curba deceselor. În Israel aveau, cred, 8 decese la 7000 şi ceva de infectări; este o discrepanţă uriaşă faţă de România. Şi încă nu suntem aproape de vârf din păcate.

Bogdan Roşca: De ce credeţi că rata de vaccinare este atât de mică în România?

Adrian Wiener: La început s-au concentrat persoanele care au înţeles că vaccinul este o armă pentru protecţia individuală şi a celor de lângă ei. Ulterior am lovit acest zid format din neîncredere: în autorităţi, în decident, neîncrederea în general în nimic ce vine dinspre „ei” (ca să împărţim societatea cum e percepută de mulţi, între „noi” şi „ei”). Pe de altă parte vocea antivacciniştilor a fost una foarte puternică: România a fost inundată de ecosisteme de dezinformare, de fake news, de persoane care au asumat ca şi profesiune de credinţă lupta împotriva vaccinării. Aceste voci au ajuns la foarte mulţi oameni: aproape permanent mă întâlnesc cu ecouri, cu argumente împotriva vaccinurilor de la oameni simpli, provenite de la aceste persoane. Unii dintre ei sunt din păcate medici, alţii sunt politicieni (iată, avem un partid care practic a încorporat doctrinar antivaccinismul). Oamenii aceştia au în spate cimitire, să ne înţelegem. Sunt morţi evitabile, sunt spitalizări evitabile. Pe lângă asta, sigur, suprasolicitarea sistemului de sănătate practic conduce la imposibilitatea de adresare corespunzătoare a celorlalte tipuri de patologii.

Bogdan Roşca: Se vorbeşte de aceste paturi ATI ca şi cum s-ar vorbi de locurile în camerele de hotel la mare în plin sezon estival. Dar se uită faptul că aceste secţii de terapie intensivă sunt apelate şi de oameni care au alte afecţiuni. Acest joc îi cam exclude din păcate.

Adrian Wiener: Categoric. Sistemul de sănătate este o masă finită de infrastructură, care la un moment dat, dacă este inundat efectiv de o patologie – cum spun – în mare parte evitabilă, are un efect de masă, compromite adresarea celorlalte tipuri de patologii. Să vă dau un exemplu: în Arad acum cred că sunt 12 secţii, care anterior Covidului făceau altă patologie: interne, pneumologie, infecţioase, urologie, chirurgie, care sunt pline ochi cu pacienţi Covid. Practic deturnează activitatea medicală curentă, care ar fi putut să amelioreze evoluţia unor boli cronice sau să adreseze alte boli acute, spre această patologie care în mare poate fi evitată prin acest gest simplu şi fără riscuri al vaccinării. Cum spuneam, sunt multe cauze care au condus la acest lucru: faptul că ne-am atomizat ca societate

Bogdan Roşca: De unde credeţi că vine această atomizare?

Adrian Wiener: Toată lumea are impresia că viaţa în România e o competiţie. E o presiune să ajungi la un job bun, e o competiţie să ai acces la lucruri care în alte ţări sunt fireşti. Sunt multe cauze; sigur, pe deoparte e sărăcia endemică, lipsa de alfabetizare ştiinţifică, cultura voluntariatului care în România este marginală. Calea pe care mă duc acasă nu o percep ca pe un obiectiv în sine, ci este doar mijlocul de a ajunge acasă; iar exteriorul casei nu îl percep ca fiind proprietate comună (şi a mea), de care să ne bucurăm. Aceste lucruri au cauze sociologice; apoi clasa politică a decredibilizat totul în 30 de ani de zile, tot ce înseamnă România instituţională. Sunt probabil interconectate foarte multe cauze, dar aceasta este o realitate pe care o constatăm acum: faptul că ne pasă atât de puţin de ceilalţi încât nu contribuim la acest efort colectiv, la acest scut imun pe care am fi putut să-l facem în jurul celor vulnerabili. Văd zilnic comentariile de pe reţelele de socializare prin care transpare această nepăsare, această orientare către sine.

Bogdan Roşca: Spuneaţi că vocea antivacciniştilor a devenit foarte sonoră. De ce vocea specialiştilor – cum sunteţi şi dumneavoastră – nu se aude?

Adrian Wiener: Trăim într-o epocă post adevăr, în care expertiza cântăreşte foarte puţin. Există oameni care, prin vocalitatea lor, îi păcălesc pe alţi oameni că ceea ce spun ei este adevărat. În momentul în care ai strigat „asasinii”, în momentul în care ai strigat că oxigenul te omoară, că doctorii îşi omoară propriii pacienţi, acest lucru e palpabil. Oamenii au ajuns la o relaţie de neîncredere faţă de medici, la care ajung doar când nu mai au încotro. Nu este o relaţie firească cu sistemul sanitar, cu atât mai mult cu cât unii dintre medici din păcate relativizează eficacitatea vaccinului, sau chiar mai mult, perorează împotriva vaccinării. Eu cred că aceşti oameni şi-au uitat datoria de a transmite pacienţilor doar lucruri validate ştiinţific, care sunt în codul deontologic al practicii medicale, nu opinii personale.

Bogdan Roşca: Acum, că sunteţi în Parlament, s-a pus vreo clipă în discuţie în comisia din care faceţi parte problema aceasta a vocii autorizate vs. voce neautorizată? Se gândeşte vreo strategie în a combate acest antivaccinism guraliv?

Adrian Wiener: Sigur că s-a pus problema, dar aici intrăm în zona aceasta a îngrădirii libertăţii de exprimare. Deşi unele opinii sunt criminale, îndeamnă la negaţionism suicidar. S-a pus şi problema sancţionării ca abatere disciplinară a medicilor care asumat, deliberat, discreditează ştiinţa medicală, discreditează vaccinarea. Am avut discuţii personale şi cu Colegiul Medicilor din România, care practic este delegată ca autoritate de stat pentru a reglementa profesia şi pentru a lua măsuri în astfel de situaţii. Iată, mi-a venit acum în minte o altă cauză pentru care s-a ajuns aici: în alte ţări (Franţa, Germania), nu a fost deloc politizat managementul pandemiei (inclusiv procesul de vaccinare). Clasa politică a înţeles la momentele critice să facă bloc comun şi să nu capitalizeze politic. Nu se întâmplă la noi, deşi asta ar transmite un mesaj: dacă clasa politică ar fi unanim orientată către binele comun… Dar au fost atacate la Curtea Constituţională, s-a amorsat Avocatul Poporului, lucrurile au fost târâte în scena politică, nicidecum Parlamentul nu ar fi acum credibil să facă o dezbatere reală pe marginea surselor care au condus la această catastrofă. Există partide care au fost – ca să spun elegant – neutre în această bătălie şi au fost partide care au fost absolut angajate împotriva oricărui demers de limitare a pandemiei.

Bogdan Roşca: Ce părere aveţi despre măsura legată de acceptarea copiilor în unităţile şcolare chiar dacă rata trece de 6 la 1000?

Adrian Wiener: E o măsură care derivă dintr-o înţelegere proastă a unor recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Într-adevăr, OMS ne-a spus că este de preferat ca şcolile să fie primele instituţii care se deschid şi să fie ultimele care se închid în pandemie. Este firesc, cu toţii înţelegem rolul şcolii în viaţa fiecărui copil şi cu toţii ne dorim asta; dar această aserţiune pleca de la premisa faptului că şcoala este o zonă securizată epidemiologic, de la premisa faptului că avem o oarecare rată de vaccinare care să menţină între nişte limite explozia epidemiologică. Se baza pe faptul că avem testare extensivă în şcoli, care să izoleze rapid cazurile pozitive. Din păcate nu este situaţia la noi. Nu putem să replicăm partea finală, ca urmare a dorinţei fiecăruia dintre noi, fără să avem baza. La momentul acesta, ştim cu toţii că o mare parte din transmiterea bolii este dinspre cei tineri, care reprezintă acum 20% din persoanele infectate, la cei în vârstă, la care avem 85% din mortalitate. Acest transfer de la cei tineri la cei în vârstă este una din cauzele ratei atât de abrupte de infecţie: faptul că nu am reuşit să partajăm cele două vârste, în sensul de a nu infecta excesiv dinspre una spre cealaltă. Avem apoi bula de transport public: e foarte important ca elevii să aibă aceleaşi contacte în fiecare zi înspre şi dinspre şcoală. Sunt multe lucruri care ar fi putut face ca şcolile să fie deschise la orice rată de infecţie, dar noi nu le bifăm.

Bogdan Roşca: Astăzi deja se dezbate despre testarea copiilor: cine ar trebui să plătească, cine ar trebui să răspundă.Deci din nou lucrurile ajung într-o zonă a…

Adrian Wiener: …deliberării nesfârşite. Continuarea menţinerii deschise a şcolilor şi după o rată de infectare foarte mare, în măsura în care noi nu identificăm decât vârful icebergului pentru că nu testăm extensiv, cred că poate să accentueze evoluţia pandemiei.

Bogdan Roşca: În calitate de părinte şi medic, ce părere aveţi despre vaccinarea copiilor şi a adolescenţilor?

Adrian Wiener: Ambii copii ai mei sunt vaccinaţi cu ambele doze. Cred că este un gest de responsabilitate, pentru vârsta pentru care aceste vaccinuri au fost autorizate (12 ani). Repet: atât pentru protecţia individuală, cât şi pentru protecţia celor din jurul lor. Copiii au mobilitate mare; mai ales cei mai mici au o complianţă poate mai mică la măsurile igienico-sanitare. Este important ca ei să fie protejaţi şi astfel la rândul lor să-i protejeze pe ceilalţi prin vaccinare. Vă dau un singur exemplu: s-a vorbit de miopericardită, de această complicaţie rară (între 20-40 de cazuri la milionul de doze administrate); este de 6 ori mai puţin frecventă decât în Covid, deci chiar şi această complicaţie o prevenim vaccinându-ne, pentru că incidenţa este mult mai mare la copiii care fac Covid.

Bogdan Roşca: Discutând cu dumneavoastră îmi dau seama că noi vehiculăm nişte concepte ştiinţifice şi sociale, asupra cărora nici dumneavoastră, nici eu nu ne ridicăm semne de întrebare. E probabil vorba de educaţia la care apelăm atunci când ne sunt aruncate în faţă informaţii false sau manipulatoare. Ce credeţi că ar trebui să facem mai mult pentru a combate aceste voci toxice?

Adrian Wiener: Cred că avem nevoie de un brand de comunicare medicală care să fie în afara politicii, care să fie cultivat ani de zile ca şi credibilitate. Nu ştiu dacă o instituţie independentă sau o persoană, nu-mi dau seama. Modelul german al comunicării medicale rar vine dinspre persoanele politice; în general vine dinspre instituţii care şi-au câştigat în timp, prin implicare, prin profesionalism, încrederea oamenilor. Cum spun: prin politizare noi am decredibilizat instituţiile din România şi e foarte greu să obţii acea autoritate care să se bucure de încrederea a 60, 70, 80% din populaţie. Şi în Franţa lucrurile funcţionează la fel: politicienii doar pun în aplicare recomandările unor astfel de instituţii şi asta este şi percepţia publică. Nu ştiu, nu-mi dau seama care este aici limita libertăţii de exprimare, dar este evident că unele opinii sunt criminale. Vedem zilele acestea ce se întâmplă, câte victime au aceşti oameni în spate.

Mişcarea antivaccinistă are vreo 40 de ani vechime. Chiar citeam o carte, un fel de radiografie a acestei mişcări. Mulţi dintre ei au de câştigat notorietate, unii chiar cred că luptă pentru binele suprem, că lucrurile se împart între alb şi negru, iar ei sunt de partea albă a baricadei.

Bogdan Roşca: Credeţi că sunt şi bani la mijloc?

Adrian Wiener: Nu cred. Sunt nişte oameni cu o vocaţie mesianică, angajaţi în această luptă pentru că pare bătălia finală: împotriva contemporaneităţii, a corporaţiilor, a globalizării, a big pharma care ne stoarce de bani. Întotdeauna mişcarea antivaccinistă a ştiut să personalizeze inamicii foarte bine, ca aceştia să fie uşor de urât. Şi aici s-a ajuns: la umori, la visceral. Acum 3-4 ani, când a fost cu legea vaccinării, nu vă daţi seama ce bătălii au fost. Şi acum e îngropată legea vaccinării. Nu poţi să ai o competiţie cu emoţia în mod raţional, pentru că în general persoana plină de umoare, care urăşte, este absolut opacă la orice fel de argument raţional. Este clădită astfel încât să-şi decupeze din informaţii doar ceea ce-i validează ideile şi să le ignore pe celelalte. Şi alte ţări au ajuns la concluzia că doar unele măsuri de forţă pot împinge lucrurile înainte.

Bogdan Roşca: La noi şi le-ar putea asuma cineva?

Adrian Wiener: La noi din păcate eu cred că lucrurile nu vor avea succes aşa. Ele se vor bloca la Curtea Constituţională. Alte ţări au avut un sistem juridic prietenos, care a înţeles că are omenire dincolo de citirea unor texte juridice. Curtea Europeană de Justiţie şi CEDO au jurisprudenţă foarte consistentă, care împing lucrurile în direcţia unor mandate în ceea ce priveşte securitatea epidemiologică. La noi din păcate lucrurile se vor bloca în hăţişurile curţilor de apel, Avocatul Poporului deja a spus că va ataca tot. Noi avem un sistem juridic care nu doar că este inert, ci este chiar adversarial poziţionat. Până la urmă este însă o criză a încrederii acestui popor, care reiese acum din toate supapele.

 

Bogdan Roșca / transcriere interviu: Andrea Nagy

Singurul muzeu al limbii române se află la Cluj | FOTO
Reportaje sâmbătă, 31 august 2024, 00:00

Singurul muzeu al limbii române se află la Cluj | FOTO

De Ziua Limbii Române, sărbătorită din anul 2013 în 31 august, vizităm singurul muzeul al limbii din România. El se află la Cluj, în cadrul...

Singurul muzeu al limbii române se află la Cluj | FOTO
”Hai să facem Ziua Bună”
Reportaje vineri, 30 august 2024, 12:38

”Hai să facem Ziua Bună”

De vineri, 30 august, până duminică, 1 septembrie, o serie de activități culturale și ateliere creative adresate atât adulților cât și...

”Hai să facem Ziua Bună”
Profesorii spun despre el că este un geniu!
Reportaje joi, 29 august 2024, 11:25

Profesorii spun despre el că este un geniu!

La olimpiadă au participat 98 de concurenți din 25 de țări.   Lotul României s-a întors acasă cu patru medalii și mai mult decât atât,...

Profesorii spun despre el că este un geniu!
Pompei – capsula timpului
Reportaje sâmbătă, 24 august 2024, 00:00

Pompei – capsula timpului

Pășesc agale pe străzile unui oraș fondat chiar la poalele Vezuviului. Oare cum au cutezat întemeietorii lui să-l ridice chiar acolo? Mi se...

Pompei – capsula timpului
Reportaje marți, 20 august 2024, 13:36

Șezătoarea mămicilor fantastice, cu discuții, cafea și zâmbete

Acest proiect, lansat cu entuziasm de Petra Mihale-Boantă, vine ca o extensie a deja cunoscutei „Academii a Mămicilor Fantastice” din Sibiu, un...

Șezătoarea mămicilor fantastice, cu discuții, cafea și zâmbete
Reportaje vineri, 16 august 2024, 11:59

Număr mare de turiști la Peștera Comarnic

În Cheile Carașului, speologii au descoperit peste 800 de peșteri și avene.   Dintre acestea se detașează Peștera Comarnic, una dintre...

Număr mare de turiști la Peștera Comarnic
Reportaje joi, 15 august 2024, 00:00

Roșia Montană, plină de viață și evenimente în festivalul Alive 

Drumeții, tururi ghidate, teatru, concerte pe genuri muzicale diverse, ateliere și cam tot ce se poate explora pe timp de vară la Roșia Montană...

Roșia Montană, plină de viață și evenimente în festivalul Alive 
Reportaje marți, 13 august 2024, 14:20

Din inima Oradiei în Mexic. Povestea unui tânăr curajos aflat în căutarea altei culturi

Tânărul Vlad Bungău de la Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea și membru în Clubul Interact Art Nouveau Oradea (cu funcția de Past...

Din inima Oradiei în Mexic. Povestea unui tânăr curajos aflat în căutarea altei culturi