Prima pagină » Diverse » Defrișările și schimbările climatice, factori de stres termic în Amazonia
Defrișările și schimbările climatice, factori de stres termic în Amazonia
Foto: Rosina Kaiser/Pixabay
Având în vedere faptul că guvernul face ultimele modificări la propunerea care urmează să fie prezentată la Conferința Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice din 2021 (COP26), care începe pe 31 octombrie la Glasgow, în Scoția, un studiu realizat de patru cercetători brazilieni schiţează un tablou apocaliptic dacă defrișările nu vor fi oprite.
Foto: Foto: Rosina Kaiser/Pixabay
Articol editat de cristina.rusu,
11 octombrie 2021, 18:00 / actualizat: 12 octombrie 2021, 9:57
Având în vedere faptul că guvernul face ultimele modificări la propunerea care urmează să fie prezentată la Conferința Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice din 2021 (COP26), care începe pe 31 octombrie la Glasgow, în Scoția, un studiu realizat de patru cercetători brazilieni schiţează un tablou apocaliptic dacă defrișările nu vor fi oprite.
Publicat în ediția din această săptămână a revistei științifice britanice „Nature”, studiul are un titlu auto-explicativ: „Defrișările și schimbările climatice proiectează o creștere a riscului de stres termic în Amazonia Braziliană”. Oamenii de știință nu schiţează un scenariu deşertic, ca în filmele „Mad Max”, ci pădurea făcând loc unei savane, cu iarbă și copaci rari.
În cel mai rău scenariu, efectele combinate ale defrișărilor și încălzirii globale ar putea crește temperatura la umbră din Amazonia cu până la 11,5°C la sfârșitul secolului, afirmă autorii studiului, Beatriz de Olveira, de la Fundația Oswaldo Cruz, Marcus Bottino și Paulo Nobre, amândoi de la Institutul Național de Cercetări Spațiale (Inpe), și Carlos Nobre, de la Universitatea de la São Paulo (USP). O creștere a căldurii de această amploare ar împiedica lucrătorii din diferite sectoare să își exercite profesia în cele mai fierbinți zile și ar pune în pericol viața copiilor, a vârstnicilor și a adulților cu anumite boli.
Efectele ar fi resimțite mai mult de populația din nord, unde 12,4 milioane ar fi afectate. Alte 17,2 milioane de brazilieni din alte regiuni ar fi, de asemenea, afectaţi într-o oarecare măsură. Estimările au fost făcute pe baza datelor actuale, fără a lua în considerare creșterea populației, creșterea speranței de viață și modificările structurii demografice. În total, locuitorii a 16% din cele 5.570 de municipii braziliene ar percepe creșterea căldurii. Ar avea sens ca delegația braziliană la COP26 să ia în considerare acest studiu și alte studii care indică aceeași direcție. Dacă va ajunge la Glasgow repetând același bla-bla-bla rostit de Bolsonaro la ONU luna trecută, când a descris situația mediului din Brazilia într-un mod desprins de realitate, este sigur că vor fi resimţite repercusiuni negative.
După cum a dezvăluit „O GLOBO”, diplomați ai Uniunii Europene (UE) lucrează în culisele conferinței pentru a încerca să izoleze Brazilia. Aceştia consideră că Bolsonaro și reprezentanții săi fac propuneri iraționale care nu vor fi realizate. Exemplu: a fost anticipat din 2060 în 2050 obiectivul atingerii neutralității carbonului.
Un diplomat susține că singura modalitate de a garanta acorduri însemnate la Glasgow este obligarea Braziliei, în baza exercitării de presiuni, să facă concesii. După defrișările record din ultimii ani, dezmembrarea organelor de inspecție, a sprijinului explicit acordat acaparatorilor de terenuri cu documente false și căutătorilor de aur, promisiunile de comportare corectă vor fi ignorate.
Pentru a redobândi respectul la conferințele climatice și pentru a-i scăpa pe brazilienii de stresul termic, guvernul va trebui să facă mult mai mult.
