Cum a condus o piesă antiamericană topurile muzicale americane
Piesa era cunoscută ca Sukiyaki: pentru că era un cuvânt uşor de pronunţat chiar şi de străini, deşi semnificaţia – de tocană de vită – nu avea nicio legătură cu textul. Era cântată de un artist tânăr, Kyu Sakamoto, şi suna a baladă romantică despre o dezamăgire în dragoste: eul liric se plimbă fără sens, priveşte cerul înstelat cu ochii înlăcrimaţi, ceva în stilul acesta. Textul nu e prea concret, încearcă mai degrabă să surprindă o stare sufletească melancolică.
Articol editat de cristina.rusu, 12 noiembrie 2021, 18:00
Atâta doar că Sukiyaki nu era o baladă romantică, altceva l-a inspirat pe textierul Ei Rokosuke. Teoretic, după al Doilea Război Mondial, Japonia era considerată teritoriu ocupat de către Statele Unite şi aliaţii săi, recâştigându-şi suveranitatea în 1951; care suveranitate nu era completă nici atunci, făcând posibil ca până şi după un deceniu Statele Unite să aibă o prezenţă militară în Japonia. Protestele pentru renegocierea tratatului au fost frecvente până la începutul anilor ’60. Rokosuke, care participase el însuşi la mişcările de stradă, îşi exprima prin text dezamăgirea faţă de rezultatul lor dezamăgitor. Aşadar piesa, care a condus clasamentele americane, a fost inspirată de proteste antiamericane.
Melodie asiatică nu a mai ajuns în Billboard timp de 57 de ani. Atunci au apărut în clasament coreenii de la BTS, dar de această dată cu o piesă în limba engleză.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.