Este printre cele mai fascinante legende ale istoriei franceze cea a individului misterios, ţinut captiv şi obligat să-şi acopere faţa în permanenţă. Istoricul Josephine Wilkinson a încercat să afle dacă la baza legendei e vreun sâmbure de adevăr:
Este printre cele mai fascinante legende ale istoriei franceze cea a individului misterios, ţinut captiv şi obligat să-şi acopere faţa în permanenţă. Istoricul Josephine Wilkinson a încercat să afle dacă la baza legendei e vreun sâmbure de adevăr:
Omul cu masca de fier, personaj al lui Alexandre Dumas, a inspirat numeroase filme, introducând această figură misterioasă în cultura populară. Dumas la rândul său a fost însă inspirat de o legendă care a apărut cu 2 secole înaintea lui, conform căreia un individ misterios a fost încarcerat pentru zeci de ani, sfârşindu-şi zilele la Bastilia. Povestea spune că era păzit zi şi noapte şi, se zice, paznicul a primit ordinul de a-l ucide imediat dacă vorbeşte orice altceva decât despre nevoile imediate; că paza era întărită de 2 muşchetari, care se asigurau că nimeni nu îi va vedea faţa; că paznicul îl trata cu un respect surprinzător, chiar îşi scotea pălăria în prezenţa lui; şi, în fine, că după moartea lui, fiecare urmă a prezenţei sale, până şi mobilierul prăpădit al celulei, a luat drumul flăcărilor. Conform legendei – şi lui Dumas -, motivul stătea în rangul omului cu masca de fier.
Povestea a trezit interesul lui Voltaire, care şi-a dat seama că la baza ei au stat fapte reale. El era de părere că omul cu masca de fier a trăit în timpul lui Ludovic al 14-lea, iar pentru încarcerarea lui a existat un motiv: faptul că semăna leit cu regele. De aici teoria, pe care a adoptat-o şi Dumas, că prizonierul era geamănul secret al lui Ludovic al 14-lea. Realitatea s-ar putea să fie totuşi mai puţin spectaculoasă, crede Josephine Wilkinson:
„Citind corespondenţa lui Ludovic al 14-lea, a lui Louvois, ministrul său de război şi a unui paznic pe nume Saint-Mars, am ajuns la concluzia că prizonierul era un individ de rând pe nume Eustache. Nu am găsit dovezi directe, dar toate dovezile circumstanţiale arată în această direcţie. A ieşit la iveală că nu trebuia să poarte o mască de fier, acest lucru a fost inventat de Voltaire. Eustache avea o mască din catifea neagră; dar şi acest lucru doar dacă exista riscul de a fi văzut de cineva din exterior„, a spus istoricul.
Eustache ca posibil candidat pentru identitatea omului cu masca de fier a apărut în secolul 19; pentru că nu era nici de rang înalt, nici deosebit de interesant, ideea a fost abandonată de istoricii influenţaţi de Voltaire. Condiţiile sale de detenţie seamănă însă cu cele imaginate de Dumas: prizonierul era păzit în permanenţă de Saint-Mars, fost sergent de muşchetari; primea un pachet cu mâncare odată pe zi şi a existat instrucţiunea de a fi ucis dacă încearcă să stea de vorbă. Era de rang atât de scăzut că, atunci când fostul ministru de finanţe Nicholas Fouquet – la rândul său prizonier – a rămas fără servitori, Saint-Mars i-a atribuit rolul lui Eustache. Dar atunci, de unde atâta atenţie din partea oficialităţilor?
Probabil că avea de-a face cu o însărcinare anterioară. În vara lui 1669, tratative secrete aveau loc între Ludovic al 14-lea şi Carol al II-lea al Angliei. Mesajele importante erau expediate prin servitori, care însă încercau să scape de treabă pasând expedierea altor intermediari. Uneori drumul mesajelor devenea atât de încurcat că nici măcar destinatarii nu aveau habar prin mâinile cui trecuseră. Se poate ca unul din aceşti intermediari să fi fost Eustache, care a avut astfel pe mână informaţii mult prea sensibile. Acest lucru ar explica mânia lui Ludovic al 14-lea. Orice a auzit sau a văzut a fost suficient de grav încât să-i aducă o încarcerare pe viaţă.
După un timp Fouquet a murit, la fel şi Louvois, responsabil pentru îndeplinirea sentinţei lui. Identitatea lui Eustache s-a pierdut prin meandrele birocratice; a fost complet uitat, laolaltă cu secretul periculos care i-a adus încarcerarea. Saint-Mars, care se bucurase de un oarecare prestigiu păzind prizonieri de seamă precum Fouquet, a rămas acum în grijă cu un om de rând. Ca să-şi păstreze statutul a început să-i exagereze importanţa şi să alimenteze cazanul cu zvonuri, ca şi cum omul cu masca de catifea ar fi fost o personalitate de seamă. Cât timp s-a aflat în serviciul lui Fouquet, măsurile de securitate au fost destul de relaxate în jurul său. Când Saint-Mars a fost numit director la Bastilia, şi-a luat şi prizonierul-pion, nevoit de atunci să poarte masca de catifea când era în compania altora. Eustache a murit la 5 ani după sosirea sa în închisoarea pariziană, în 1703.
Andrea Nagy
Sursă foto: 24.hu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.