Felia de Cluj – Producătorii locali, de la eroi la impostori [AUDIO]
Foto: Radio Cluj
Lucrez cu și pentru producătorii locali de cel puțin 10 ani, cam de când mi s-a fixat în cap ideea că e mai bine cu ei decât cu supermarketurile, de când am înțeles că, dacă mai vreau să am parte de gustul copilăriei, micii producători din mediul rural nu trebuie să moară.
Foto: Foto: Radio Cluj
Articol editat de cristina.rusu,
12 ianuarie 2022, 06:00 / actualizat: 12 ianuarie 2022, 7:33
Lucrez cu și pentru producătorii locali de cel puțin 10 ani, cam de când mi s-a fixat în cap ideea că e mai bine cu ei decât cu supermarketurile, de când am înțeles că, dacă mai vreau să am parte de gustul copilăriei, micii producători din mediul rural nu trebuie să moară.
Producătorul local al zilelor noastre momentan este un hibrid, e undeva între bătrânica aceea încovoiată de ani care vinde pătrunjel la legătură (de un leu) în marginea pieței și această nouă generație de copii sau nepoți de țăran umblați prin lume și reîntorși la vatra satului, unde își pun în același ceaun cunoștințele moștenite de la strămoșii lor și cunoștințele capitaliste de sales & marketing.
Șansele bătrânicii să supraviețuiască sunt aproape nule, prea puțini oameni din mediul rural, în ultimii ai, au făcut din agricultură comerț. Ceea ce vedem prin piețe e o zvâcnire disperată de a supraviețui în condițiile în care agricultura din bătătură se numește agricultură de subzistență. Așa că, destinul, dar mai ales viitorul micului producător local, trece prin mâinile noii generații de copii de țărani, care au făcut o facultate în domeniu sau care au deprins niște abilități și meserii pe unde au umblat prin lume.
Pe lângă Cluj sunt exemple din ambele categorii: la Mărgău, sat unde îmi tot fac eu cuib, e Sorin cu familia și afacerea lui. Sorin uscă fructe și legume, e fiu de țăran, dar care a făcut o facultate în domeniu, chiar la București. Apoi, mai spre Cluj, dar pe celălalt drum, în Cornești, îl găsim pe Narcis, care din întâmplare a învățat meseria de brânzar, în Elveția, unde muncea ca barman. S-a întors acasă și face brânză bună, maturată fix cât trebuie, pentru că a învățat de unde trebuie și pentru că are răbdare.
Apoi mai există o categorie de oameni care au sesizat o oportunitate de business din acest posibil viitor mare brand: producătorul local transilvan! Aceștia și-au canalizat energiile și finanțele pentru a face un business în mediul rural dar doar cu scopul de a face bani, nelăsând nimic în comunitate. Materia primă, de cele mai multe vine din altă parte, se procesează, sau doar se ambaleajă în sat, ca mai apoi să se ducă iar la oraș. Două procese tehnologice și un punct de lucru în rural nu te fac producător local cu drepturi depline, chiar dacă te mai îmbraci în ie și cioareci pe la câte un târg, așa, să dea bine în poze, la marketing și la prostime.
Apoi oamenii ăștia vorbesc apăsat, cu aplomb despre problemele satului și ale afecerilor mici din sat, se erijează în membri integrați ai comunitații și, cu siguranță, în viitorul luminat al ei.
Despre un astfel de caz se vorbește în presa locală zilele astea cu mare patos: micul producător care a răzbit în rural și care a ajuns să facă afaceri chiar și la oraș, are două băcănii, apoi norocul și bunul Dumnezeu l-a purtat și pe la București, pe unde a cunoscut numa’ fețe luminate, care l-au ajutat să-și ducă crucea mai departe, toate astea până când s-a spart buba că e impostor, mincinos și hoț, nu hoț de lucruri, ci hoț de șanse și speranțe, hoț de viitor. Nu știu cât de greu o să-și revină personajul și afacerea lui din acest scandal, dar ce știu cu siguranță e că treaba asta a lovit puternic în credibilitatea micului producător local adevărat, muncitor, țăran și cu marfă onestă.
Sunt foarte curios dacă micii producători, că nu sunt puțini, cei care aveau expuse produse în magazinele cu pricina, vor mai dori să își asocieze numele, produsele și truda cu unul care le distruge credibilitatea și le fură viitorul pe față la tejghea.
Cumpărați de la producători locali, dar informați-vă de la care, e important!
Chef Horia Șimon
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.