A fost supranumit „prinţul reportajelor” de către colegul său de breaslă, Geo Bogza, cei doi punând bazele acestui gen în presa românească. În 18 ianuarie 1898 s-a născut Filip Brauner, cunoscut sub pseudonimul Brunea-Fox:
Articol editat de cristina.rusu,
18 ianuarie 2022, 06:00 / actualizat: 18 ianuarie 2022, 8:03
A fost supranumit „prinţul reportajelor” de către colegul său de breaslă, Geo Bogza, cei doi punând bazele acestui gen în presa românească. În 18 ianuarie 1898 s-a născut Filip Brauner, cunoscut sub pseudonimul Brunea-Fox:
Filip Brunea-Fox provine dintr-o familie de intelectuali evrei din Roman. În cursul Primului Război Mondial s-a mutat la iaşi, debutul său literar legându-l de revistele din capitala Moldovei. Fără studii universitare, dar posesor al unei largi culturi, Brunea Fox dorea în tinereţe să devină poet, s-a apropiat aşadar de curentul avangardist şi a semnat versuri în publicaţii reprezentative ale acestui curent. În 1925 apăruse revista de avangardă Integral, autodefinită drept „organ al mişcării moderne din ţară şi străinătate”,în care Brunea-Fox a scris adesea, sub diverse pseudonime. Colaborarea la Integral a luat sfârşit odată cu ultimul număr, apărut în 1928, moment care a reprezentat şi încheierea perioadei sale avangardiste.
S-a distins prin reportaje literare întinse, în stilul grand reportage-ului francez din anii 1930, aproape întotdeauna acompaniate de fotografii create de Iosif Berman, fotograf care o vreme a lucrat în serviciul Casei Regale. Brunea-Fox a fost redactor la ziarele Dimineaţa şi Adevărul şi a publicat în revista de stânga Cuvântul liber. După interzicerea, în 1937, a cotidianelor de stânga de către guvernul Octavian Goga-A.C. Cuza, activitatea lui Brunea-Fox s-a diminuat, el colaborând doar la publicaţii periodice.
A realizat un număr însemnat de fotografii având ca temă situaţia evreilor în România. Printre reportajele sale cele mai cunoscute se pot menţiona Aspectele vieţii de provincie, Iaşul, cetatea umbrelor, Insula Ada Kaleh, Nopţi bucureştene, Leproşii, Unde am să nasc?. A mai scris intre altele, despre tulburarile antievreiesti de la Borşa, Sighet şi Oradea şi despre Evreii din Maramureş.
Mama e garată pe linia a doua. Rolul ei e pur mecanic. Obligată să îndeplinească o funcţiune măreaţă, să contribuie demografic la cea mai importantă operă naţională, ea, totuşi, trebuie să se retragă în umbră odată „imperativul de Stat“ realizat. Restul o priveşte! Va recurge la cerşetorie ca să trăiască, se va tuberculiza în fabrici, va fi târâtă în faţa instanţelor excepţionale când va revendica pentru propria ei odraslă legitimitatea unei asistenţe din partea forurilor ce-i exploatează copilul la festivităţi şi demonstraţii alegorice. Un atare scandal s-a petrecut deunăzi la o serbare publică a copilului. Vă amintiţi cei doi copii, un băieţaş şi o fetiţă (nu aveau împreună cinci ani) rătăcind noaptea prin Arenele Romane, înfricoşaţi şi plângând după mascarada discursurilor patetice şi a împărţirii cornetelor cu acadele? Purtau o mică placardă atârnată de gât: „Domnul primar (care moare» după copii) să aibe grijă de Petruţa şi de Gheorghiţă, că eu mai am patru acasă. – Filip Brunea-Fox, Unde am să nasc? în Memoria reportajului, editura Eminescu, 1985.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.