Prima pagină » Diverse » Cum sunt amenințate Jocurile Olimpice de Iarnă de schimbările climatice
Cum sunt amenințate Jocurile Olimpice de Iarnă de schimbările climatice
Foto: facebook COSR/ Cristian Nistor
Temperatura medie în sezonul rece crește mai repede decât vara, iar la latitudinile nordice crește și mai repede decât în regiunile aflate mai aproape de Ecuator. În lumea noastră în care temperatura creşte, în viitor în tot mai puţine orașe va fi suficient de frig pentru a găzdui Jocurile Olimpice de iarnă. Specialiştii trag un semnal de alarmă.
Foto: Foto: facebook COSR/ Cristian Nistor
Articol editat de cristina.rusu,
28 februarie 2022, 06:00 / actualizat: 28 februarie 2022, 10:50
Temperatura medie în sezonul rece crește mai repede decât vara, iar la latitudinile nordice crește și mai repede decât în regiunile aflate mai aproape de Ecuator. În lumea noastră în care temperatura creşte, în viitor în tot mai puţine orașe va fi suficient de frig pentru a găzdui Jocurile Olimpice de iarnă. Specialiştii trag un semnal de alarmă.
Snowboarderul profesionist american Jeremy Jones a observat în ultimii ani că din ce în ce mai multe locuri în care iarna era mereu zăpadă a plouat de mai multe ori decât a căzut zăpada.
Această problemă nu va dispărea dacă nu facem nimic în privința ei, a declarat sportivul pentru portalul vox.com.
Jeremy Jones a înfiinţat în 2007 un grup pentru apărarea intereselor, numit Protect Our Winters (Să ne protejăm iernile). Raportul grupului numit Cum sunt amenințate Jocurile Olimpice de iarnă din 2022 de schimbările climatice, dat publicităţii recent, atrage atenţia asupra faptului că din cauza încălzirii globale sunt din ce în ce mai puţine locuri în lume în care se pot practica sporturi de iarna.
Exploatarea stațiunilor de schi, echipamentele individuale și cazarea devin din ce în ce mai costisitoare, astfel că sporturile de iarnă vor deveni tot mai mult un privilegiu pentru elită. Ceea ce înseamnă că oportunităţile pentru schiori, snowboarderi și patinatori amatori vor scădea tot mai mult.
Profesioniștii și-au comparat acum abilitățile la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din februarie. Beijing este primul loc unde toată zăpada a fost produsă cu ajutorul tunurilor de zăpadă. Organizatorii s-au așteptat la acest lucru, deoarece Capitala chineză nu a fost niciodată renumită pentru iernile sale cu multă zăpadă – în Beijing este puțină sau deloc zăpadă naturală în timpul iernii.
Organizatorii au acoperit pistele cu zăpadă cu ajutorul a aproximativ 400 de tunuri de zăpadă ale companiei italiene TechnoAlpin.
Zăpada artificială a fost folosită pentru prima dată la Lake Placid, New York, la a XIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă din 1980.
În oraşul Soci din Rusia, în 2014, aproximativ 80% din zăpadă a fost artificială, iar la Jocurile Olimipice de iarnă din Coreea de Sud, din 2018, zăpada artificială a fost folosită într-un procent de 98%.
Tunurile de zăpadă nu reprezintă o soluţie în toate situaţiile. La Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver din 2010, nici aceste dispozitive nu au putut echilibra vremea neobișnuit de caldă, de aceea organizatorii canadieni au adus zăpada artificială cu camione şi elicoptere.
Producerea zăpezii artificiale necesită multă energie electrică și apă, iar zăpada artificială în sine este doar o imitație a ceea ce cade din cer. Zăpada artificială este compusă din aproximativ 30% gheață și 70% de aer, în timp ce zăpada naturală este 10% gheață și 90% aer.
Zăpada artificială este mai tare, ceea ce modifică aderenţa schiurilor si snowboard-urilor, dar are si avantajul ca tunurile de zăpadă pot produce diferite tipuri de zăpadă, în funcţie de nevoile sportivilor. În locurile din Alpi este nevoie de zăpadă îngheţată.
Unii sportivi au semnalat şi pericole asociate cu zăpada artificială. Johanna Talihärm, biatlonista estoniană, a declarat anterior pentru Associated Press că zăpada făcută cu tunuri de zăpad este mai „îngheţată”, astfel este „mai rapidă şi mai periculoasă”.
Federația Internațională de Schi (FIS) nu este de acord cu criticile. Markus Waldner, director de curse pentru schiorii alpini masculini, spune că utilizarea zăpezii artificiale asigură condiții echitabile pentru toți competitori. Preşedintele Comisiei pentru organizarea competiţiei de schi alpin a FIS, Bernhard Russi, a declarat pentru portalul olompics.com despre utilizarea zăpezii artificiale:
În ultimii 5-10 ani am schiat doar pe zăpadă artificială. Uneori zăpada artificială se amestecă cu zăpada naturală, dar pentru o pistă alpină perfectă este nevoie de zăpadă artificială. Din cele prezentate mai sus rezultă că sporturile de iarnă depind tot mai mult de zăpada artificială.
Din cauza încălzirii globale, viitoarele gazde ale sporturilor de iarnă se pot baza doar pe zăpada artificială. Zăpada artificială a făcut deocamdată posibilă alegerea unor oraşe care nici pe departe nu sunt ideale pentru organizarea unor competiţii. Este şi cazul Beijingului. În schimb, decizia Comitetului Olimpic Internațional ridică întrebări cu privire la viitorul jocurilor olimpice de iarnă.
Competiția bazată sută la sută pe zăpadă artificială indică faptul că au fost alese greşit locaţiile pentru Jocurile Olimpice din acest din punct de vedere climatic, a afirmat pentru time.com Madeleine Orr, ecologist sportiv la Universitatea Loughborough din Marea Britanie.
Dacă încălzirea continuă, nici zăpada artificială nu va ajuta. Potrivit unui raport, Beijingul nu ar mai putea găzdui Jocurile Olimpice de iarnă din 2050 – zăpada artificială va înlocui zăpada naturală doar dacă temperatura aerului este suficient de scăzută.
La o temperatură mai ridicată decât zero grade Celsius se topeşte şi zăpada artificială. Potrivit unei noi cercetări efectuate la Universitatea din Waterloo (Canada), lista orașelor care organizează Jocurile Olimpice de iarnă şi care folosesc ca o ultimă soluţie zăpada artificială, se micşorează tot mai mult.
De exemplu, Chamonix, Franța, care a găzduit primele Jocuri Olimpice de iarnă în 1924, și Innsbruck din Austria, în 1964, vor trebui excluse definitiv din lista posibilelor locații dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească în ritmul actual.
Din cele 21 de locații anterioare ale Jocurilor de iarnă, în 2080 va fi adecvat doar gazda Jocurilor de iarnă din 1972, Sapporo (Japonia). În timpul jocurilor, temperatura medie era de 0,4 grade Celsius între anii 1920 și 1950, în timp ce între anii 1960 și 1990, această valoare a crescut la 3,1 grade.
În secolul XXI temperatura medie măsurată a fost de 6,3 grade Celsius şi tot atâtea au fost şi la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing.
Comitetul Olimpic Internațional a promis că până în 2030 se va diminua substanţial efectul manifestărilor asupra mediului.
Madeleine Orr crede că Comitetul Olimpic Interanţional ar trebui să ia în considerare reducerea numărului de competiții olimpice, precum şi faptul că la evenimentele sportive să participe, pe lângă concurenți și familiile acestora, în special localnicii, așa cum s-a întâmplat acum la Beijing din cauza epidemiei cu noul coronavirus.
Comitetul Olimpic Internațional va trebui, de asemenea, să aibă în vedere ca între continente să nu facă navete sute de mii de oameni pentru a participa la Jocurile Olimpice pentru că astfel împovărează evenimentul cu o amprentă ecologică uriașă.
Mesajul este clar: Megaevenimentele, similare cu Jocurile Olimpice, pun în pericol tocmai organizarea evenimentelor olimpice.
RADOR
Foto: facebook COSR/ Cristian Nistor
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
