Filmele lui sunt caracterizate de o naraţiune nonlineară, umor negru şi violenţă stilizată. Pe de altă parte, s-a întâmplat ca un proiect al lui să ia titlul neoficial pentru cel mai colorat limbaj al anului. În 27 martie 1963 s-a născut Quentin Tarantino:
Articol editat de cristina.rusu,
27 martie 2022, 06:00 / actualizat: 27 martie 2022, 9:03
Filmele lui sunt caracterizate de o naraţiune nonlineară, umor negru şi violenţă stilizată. Pe de altă parte, s-a întâmplat ca un proiect al lui să ia titlul neoficial pentru cel mai colorat limbaj al anului. În 27 martie 1963 s-a născut Quentin Tarantino:
Tarantino a fost încurajat de părinţi să iubească filmele: mergea adesea la proiecţii cu tatăl său vitreg, un muzician din LA, iar pe mama lui nu o deranja nici dacă se uita la unele titluri nepotrivite pentru vârsta lui. Totuşi conflicte au existat probabil pe fundal, de vreme ce într-un interviu de acum câţiva ani Tarantino a declarat că nu-şi împarte averea cu mama lui, de vreme ce aceasta i-a ridiculizat stilul de a scrie când era la şcoală. Un pic cam meschin, am spune! La 15 ani a fost pedepsit serios, după ce a fost prins că a furat o carte; i s-a interzis să mai iasă din casă, exceptând vizitele la cinema, unde tocmai se proiecta Romeo şi Julieta.
A luat lecţii de actorie la compania de teatru James Best, unde a întâlnit câţiva oameni care mai târziu i-au devenit colaboratori. În anii ’80 a avut tot felul de joburi, reuşind să ajungă, cum altfel, şi vânzător într-un magazin de casete video. În 1986 a primit primul lui job la Hollywood, fiind asistent de producţie într-un clip cu exerciţii scos de Dolph Lundgren. Anul următor şi-a făcut debutul pe ecran, fiind un imitator Elvis Presley într-un episod al serialului Golden girls. A încercat să scrie scenarii pe care să le regizeze, dar mult timp a fost urmărit de ghinion: uneori scenariul era considerat prea în stilul anilor ’70; alteori povestea se fâsâia la jumătate; şi, în fine, a mai fost cazul scenariului pentru Love birds, unde cel cu care lucra s-a sinucis, ştergând tot ce filmaseră împreună până în acel punct. Revenind la rolul de imitator Elvis: plata iniţială nu a fost grozavă, dar de vreme ce episodul era considerat bun pentru o serie best off şi se difuza iar şi iar, până la urmă Tarantino s-a ales cu vreo 3 mii de dolari, ceea ce i-a permis să înceapă să lucreze la cel mai mare proiect al său de până atunci: Reservoir dogs.
Filmul a avut premiera la festivalul Sundance în 1992 şi a fost un succes imediat, iar pelicula a stabilit tonul pentru filmele ulterioare ale lui Tarantino. Când decidea să dea din mână un scenariu, pentru a fi transpus pe ecran de alţii, reacţiona foarte prost dacă rezultatul nu era pe placul lui. Aşa a fost şi în 1997, când s-a certat cu un producător din cauza scenariului pentru Natural born killers, conflictul degenerând în altercaţie fizică într-un restaurant. Tarantino a fost atunci dat în judecată, iniţial pentru 5 milioane de dolari. A avut însă noroc: judecătorul a decis să plătească doar 450 de dolari.
După succesul avut cu Reservoir dog, i s-a oferit să lucreze la filme precum Speed sau Men in black. El în schimb s-a retras la Amsterdam pentru a lucra la un film propriu: Pulp fiction, pentru care a primit Oscarul în categoria cel mai bun scenariu, laolaltă cu o nominalizare în categoria celui mai bun regizor. Pe lângă lungmetraje însă, acesta căuta succesul şi pe alte scene: la propriu, de vreme ce în 1998 a debutat pe Broadway în rolul unui ucigaş în piesa Wait until dark. De fapt piesa a primit recenzii negative din partea criticilor, dar statutul de vedetă al lui Tarantino a făcut să se joace cu casa închisă timp de 16 săptămâni.
Când a început să lucreze la Kill Bill, se gândea la o peliculă în stilul filmelor chinezeşti de acţiune, care ar fi urmat să apară într-un singur episod. Până la urmă a ieşit un film de 4 ore, aşadar a fost nevoit să-l împartă în două, cu primul episod apărând în 2003, iar al doilea în 2004. În acelaşi an i s-a propus să facă parte din juriul festivalului de la Cannes: unde Kill Bill nu era în competiţie, dar a fost prezentat într-o proiecţie specială. Tarantino a colaborat uneori şi cu seriale de televiziune: a fost personaj negativ în Alyas, iar în 2005 a regizat un episod dublu din CSI, pentru care a primit un premiu Emmy.
A încheiat deceniul cu Inglorious Basterds: povestea unor evrei americani, care au activat ca luptători de gherilă în al Doilea Război Mondial. Filmul a obţinut ceea ce rar se întâmplă: recenzii critice favorabile, laolaltă cu un succes în box office. A fost de fapt cel mai profitabil film de până atunci al lui Tarantino, până la Django unchained, lansat 3 ani mai târziu. În 2017 s-a anunţat că Tarantino lucrează la un film despre familia Manson, cu Leonardo DiCaprio în rol principal. Proiectul a avut premiera la festivalul de la Cannes, unde a fost în general bine primit, deşi nu a câştigat în nicio categorie. Prezentarea pe scară largă a fost oarecum problematică: Tarantino, care lucrase în întreaga carieră cu compania lui Harvey Weinstein, a întrerupt legăturile cu aceasta şi a trebuit să găsească rapid un alt distribuitor.
În prezent Quentin Tarantino lucrează la serialul Justified: a city primeval (adaptare după un roman de Elmore Leonard, acelaşi autor a cărui carte o furase la 15 ani).
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.