A dus o viaţă de boem, de poet blestemat, ce contrastează cu aspiraţia spre puritate şi candoare din creaţia sa. În 30 martie 1844 s-a născut Paul Verlaine:
Articol editat de cristina.rusu,
30 martie 2022, 06:00 / actualizat: 30 martie 2022, 8:06
A dus o viaţă de boem, de poet blestemat, ce contrastează cu aspiraţia spre puritate şi candoare din creaţia sa. În 30 martie 1844 s-a născut Paul Verlaine:
Viaţa
A fost educat la liceul Bonaparte din Paris (astăzi Condorcet), primind un post de funcţionar civil după absolvire. Era o prezenţă regulată în salonul marchizei de Ricard, frecventat de artişti precum Anatole France sau Leconte de Lisle. A fost implicat în tulburările ce au cuprins Franţa la începutul anilor 1870, când s-a alăturat Gardei Naţionale. A supravieţuit luptelor de stradă cunoscute ca „semaine sanglante” (săptămâna sângeroasă) ascunzându-se la Calais.
Verlaine s-a căsătorit în 1870; dar deja prin 1872 a pierdut orice interes pentru soţia sa, preferând compania tânărului poet Arthur Rimbaud. Cei doi au avut o relaţie furtunoasă: într-un rând, beat şi gelos, Verlaine a tras cu pistolul în Rimbaud şi l-a rănit în încheietură. Verlaine a fost arestat şi a trecut printr-o reconversie religioasă, ceea ce a atras critici din partea lui Rimbaud. În ultimii săi ani de viaţă îl regăsim pe Verlaine dependent de alcool şi de droguri, bând absint peste zi în cafenelele Parisului şi petrecându-şi noaptea în spitalele publice. A murit la 51 de ani, în 1896.
Opera
Verlaine este privit ca reprezentantul cel mai de seamă al simbolismului, fiind tot odată unul din cei mai citiţi poeţi francezi. A debutat în volum în 1866 cu Poeme saturniene, în care şi-a definit înclinaţia spre melancolie şi dorinţa de căutare a armoniei. Verlaine cultiva o lirică a sentimentelor intime, a variatelor stări sufleteşti, într-o atmosferă crepusculară şi vagă. Sunt versuri care se sustrag retoricii, de o armonie muzicală sugestivă, aşa cum o demonstrează volumele sale: Romanţe fără cuvinte (1874), considerat cel mai valoros, Înţelepciune (1881), Odinioarăşi altădată (1885), Iubire (1888), Elegii (1893) etc. El afirma că arta înseamnă a fi absolut tu însuţi şi formulează, în versurile celebre din Arta poetică (1855), notele caracteristice ale esteticii simbolismului:
„Muzica înainte de toate;
Suceşte gâtul elocinţei;
Nuanţă, nicidecum culoare”.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.