S-au ţesut mituri şi s-au dat bătălii critice în jurul persoanei sale. El a dat tiparului, într-un interval relativ scurt, o operă care a marcat traiectoria literaturii române postbelice. În 31 martie 1933 s-a născut Nichita Stănescu.
Articol editat de cristina.rusu,
31 martie 2022, 06:00 / actualizat: 31 martie 2022, 8:09
S-au ţesut mituri şi s-au dat bătălii critice în jurul persoanei sale. El a dat tiparului, într-un interval relativ scurt, o operă care a marcat traiectoria literaturii române postbelice. În 31 martie 1933 s-a născut Nichita Stănescu.
Tatăl său, Nicolae Stănescu, era comerciant, iar mama, Tatiana (născută Cereaciukin), provenea dintr-o familie nobilă rusească refugiată în România în 1917. A debutat în revista Tribuna în 1957, cu poezii despre răscoala din 1907. A făcut câteva concesii regimului comunist, lucru observabil în special în interviurile apărute în revistele de cultură. A reuşit totuşi să-şi impună temele şi stilul, evitând poezia angajată.
A studiat literele la Universitatea din Bucureşti. Se povesteşte că într-un rând, când Nichita Stănescu îşi distra colegii de facultate cu avioane de hârtie pe care erau scrise versuri, un astfel de obiect zburător a fost interceptat de profesorul său, lingvistul Iorgu Iordan. Tânărul poet a scăpat uşor: savantul, cunoscut pentru iubirea faţă de disciplină, a criticat stilistica versurilor sale, dar nu acţiunea în sine. Nichita Stănescu a fost ales membru post mortem al Academiei Române la 3 iulie 1990.
Viaţa personală
În 1952 s-a căsătorit cu Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta şi eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. În 1982 s-a căsătorit cu Todorița Tărâță. Nichita Stănescu a fost dependent de alcool în ultimii ani de viaţă. Crizele hepatice ale poetului s-au înrăutățit spre 1981, când a şi fost internat la Spitalul Fundeni. Doi ani mai târziu, s-a stins din viaţă în noaptea de 12 spre 13 decembrie.
„Umbra ta, lovindu-se de ziduri,
iar se sparge-n cioburi colorate.
Oh, de-aceea m-ai zărit în stradă
adunând pierdutele-i pătrate.
Şi s-o fac la loc, în ceasul nopţii,
peste geamuri ţi le-aşez cu grijă,
verzi, albastre, galbene şi roşii,
încoifate-n creştet cu o sprijă.
Când te vei trezi, lipiţi de geamuri,
arlechini din sticle colorate
vor lăsa prin ei să-ţi cadă-n braţe
soarele, mereu la jumătate.”
(Nichita Stănescu, Vitraliu)
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.