A formulat câteva din principiile mecanicii cuantice, dar a avut şi talentul rar de a-şi explica ideile publicului larg. A făcut parte din proiectul Manhattan pentru cercetare atomică a Statelor Unite, dar într-un rând, în timpul unui an sabatic, a făcut parte dintr-o trupă de Samba care a participat la carnavalul de la Rio. Înainte de Stephen Hawking, înainte de Neil deGrasse, vedeta absolută a fizicii a fost Richard Feynman.
Foto: Richard Feynman
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
11 mai 2022, 06:00 / actualizat: 11 mai 2022, 10:49
A formulat câteva din principiile mecanicii cuantice, dar a avut şi talentul rar de a-şi explica ideile publicului larg. A făcut parte din proiectul Manhattan pentru cercetare atomică a Statelor Unite, dar într-un rând, în timpul unui an sabatic, a făcut parte dintr-o trupă de Samba care a participat la carnavalul de la Rio. Înainte de Stephen Hawking, înainte de Neil deGrasse, vedeta absolută a fizicii a fost Richard Feynman.
Richard Feynman s-a născut în 11 mai 1918, în New York. A fost încurajat în copilărie să meşterească şi, la nivel teoretic, să provoace graniţele gândirii tradiţionale. La 15 ani a învăţat în mod autodidact trigonometria, algebra şi geometria analitică, dar nu a fost admis la universitatea Columbia, din cauza limitărilor impuse numărului de studenţi evrei. S-a înscris la MIT pentru a studia matematica, dar a trecut mai întâi la inginerie, apoi la fizică. A fost primit ca asistent în departamentul de fizică al universităţii Princeton, iar primul său seminar a fost probabil mai greu decât să-şi susţină teza de doctorat, pentru că în public s-au aflat von Neuman, Pauli şi Einstein.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost recrutat în proiectul Manhattan. A lucrat la o formulă de calcul al efectului bombelor de fisiune nucleară. A descoperit atunci că seifurile armatei foloseau un sistem de securitate uşor de spart şi, pentru că era un om practic, a şi demonstrat ceea ce a găsit. A fost el însuşi surprins de rezultat: în loc ca armata să folosească un cod mai puternic pentru seifuri, lui Feynman i s-a interzis să intre în incintele unde se păstrau date esenţiale. A predat la Cornell după încheierea războiului şi, puternic afectat de moartea soţiei sale, s-a ocupat din nou de fizică pentru a-şi distrage atenţia. Inspirat de un student care a aruncat în aer o farfurie în sala de mese, a studiat fizica rotaţiei, o preocupare care s-a dovedit esenţială în elaborarea lucrării despre fizica particulelor elementare, pentru care a primit Premiul Nobel în 1965.
Feynman era un fan al instrumentelor de percuţie, cu care se ocupa el însuşi când se simţea stresat. Aflat în Brazilia pentru a evalua calitatea învăţământului ştiinţific din această ţară, a făcut cunoştinţă cu instrumentul numit frigideira şi a fost primit într-o trupă de samba care a participat la carnavalul din Rio. În 1985 a fost lansat volumul autobiografic Vă ţineţi de glume, domnule Feynman, în care acesta a povestit aventurile sale, atât personale cât şi de pe tărâmul ştiinţei.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
