Prima pagină » Campanii » Incluziv » Incluziv: A şaptea oară, zilele economiei sociale

Incluziv: A şaptea oară, zilele economiei sociale

Andrea Nagy: De când există zilele economiei sociale, unităţile protejate au fost întâi desfiinţate, apoi readuse în prim plan. Cum este receptată această posibilitate de a lucra în regim de întreprindere socială?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 17 mai 2022, 16:35

Adina Rebeleanu: Numărul acestora în ultimii ani a crescut, este clar că există o deschidere şi în România pentru ele. Întreprinderile sociale, pe lângă faptul că generează locuri de muncă noi, în acelaşi timp pot să furnizeze şi servicii sau să deruleze activităţi pe care sectorul public şi privat nu le acoperă. La nivel european, ponderea populaţiei ocupate în sectorul economiei sociale este de 10%; în România procentul este destul de mic, deşi pare să fie în creştere, undeva spre 2%. Parteneriatul pe care l-am creat a permis ca acest eveniment să devină o campanie activă de promovare a economiei sociale, prin diversitatea de activităţi şi prin faptul că aduce împreună actori sociali care, prin interacţiunea lor, pot să înţeleagă unii de la alţii cum pot să colaboreze. Pentru că nu este suficient să încadrezi o persoană vulnerabilă pe piaţa muncii, sau să-i furnizezi un curs de formare profesională care să-i crească şansele de incluziune socială; e foarte important să ai şi serviciile de acompaniere, care să permită menţinerea acestei persoane pe piaţa forţei de muncă.

Andrea Nagy: La ce fel de servicii de acompaniere vă referiţi?

Adina Rebeleanu: De multe ori angajatorii recurg la organizaţii nonprofit care au deprinderea de a lucra cu persoane vulnerabile, pentru a oferi un mediu de muncă potrivit nevoilor lor. Sunt solicitate de pildă pentru a oferi consiliere despre modul în care se poate interacţiona cu aceste persoane, ori pentru servicii de natură educaţională, pe care copiii proveniţi din familii defavorizate nu şi le permit altfel.

Andrea Nagy: Totuşi, chiar dacă se face această colaborare cu organizaţii nonprofit, întreprinderile sociale până la urmă trebuie să-şi găsească locul pe piaţa concurenţială. Cât de bine se reuşeşte acest lucru?

Adina Rebeleanu: La această întrebare ar putea să răspundă mai bine întreprinderile de inserţie socială, cu care puteţi să interacţionaţi în 20-21 mai. Din punctul meu de vedere, managerii acestor întreprinderi vor avea întotdeauna abilitatea de a căuta multiple surse de finanţare, astfel încât să-şi facă sustenabilă activitatea economică sau să poată să ofere serviciile pentru care s-au înfiinţat. Ele se încadrează de asemenea într-o economie de tip colaborativ, pentru că devin suport unii pentru ceilalţi; iar prin evenimente de genul celui actual, se fac cunoscute şi comunităţii: comunitatea ajunge să-i cunoască, să ştie de ce ar cumpăra un produs de la o întreprindere de inserţie socială şi nu de la un alt magazin.

Andrea Nagy: Ce alte evenimente pot fi vizitate la zilele economiei sociale?

Adina Rebeleanu: Mâine, 18 mai, vom avea un eveniment într-o cafenea socială din Cluj, care în acelaşi timp este şi unitate protejată; la acest atelier încercăm să provocăm participanţii să vorbească despre soluţiile care s-ar putea aplica acestui domeniu de activitate. Joi vom avea un eveniment online destinat absolvenţilor de economie socială, pentru alţi tineri care ar dori să se specializeze în acest domeniu. Iar vineri şi sâmbătă, clujenii care se vor duce în Parcul Central au posibilitatea de a interacţiona cu reprezentanţii unor întreprinderi sociale, care le vor povesti ce fac şi ce produse se pot găsi la acest gen de întreprinderi. Tot sâmbătă vom avea şi 2 paneluri de lucru, unul despre sustenabilitate şi un altul destinat formării şi inserţiei profesionale; acestea se vor desfăşura la Centrul de Cultură Urbană Cluj.