Fostul nostru coleg, Cornel Pop, s-a stins din viață
Pop Cornel
Cornel Pop s-a născut la 8 iunie 1936 în localitatea Seini, jud. Maramureș.
A absolvit Liceul Pedagogic din Cluj Napoca în 1955 (denumirea de la vremea aceea Școala Pedagogică Mixtă nr.2), iar în 1969 a absolvit cursurile Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie-Filosofie, cu diploma de licență în Filosofie.
Radioul a fost a doua lui casă, iar colegii a doua familie până la pensionare, în anul 1998. Munca de jurnalist a fost întreruptă doar în perioada 1985-1990 în care Studioul Radio Cluj a fost suspendată. În această perioadă a fost angajat la Cooperativa Mobilă și Tapițerie; ce ironie a destinului pentru cel care produsese Mobilă și durere de Teodor Mazilu la teatrul radiofonic.
În 1989, a făcut parte din grupul de redactori şi tehnicieni care au repus în funcţiune Studioul Teritorial de Radio Cluj, începând cu ziua de 22 decembrie, după aproape 5 ani de la desfiinţarea sa din 12 ianuarie 1985.
Din 1990 până la pensioanarea din 1998 a condus secția culturală la Radio Cluj. A realizat emisiuni atât pentru radio cât și pentru televiziune până în 1995, la despărțirea în două instituții diferite a Radioului de nou înființata TVR Cluj de după Revoluție.
Autor de piese de teatru și scenarii radio, Cornel Pop este, totodată, realizatorul a sute de producții de teatru radiofonic, iar Fonoteca de Aur păstrează o valoroasă colecție de interviuri realizate cu elita culturală transilvană artistică și universitară.
A frecventat evenimentele culturale clujene reflectând dinamica vieții artistice regionale și naționale nu doar din onestitate profesională, ci și din pasiunea autentică pentru artă; pasiune reflectată în munca de jurnalist radio, dar și în colaborările cu presa scrisă, televiziune sau în calitate de curator a numeroase expoziții la Galeriile Radio.
“Viaţa mea la Radio a început pe 15 august 1967 pe post de fonotecar. Eram după 10 ani de învăţământ şi după o strânsă şi susţinută colaborare cu revista „Tribuna”. Pe lângă cea de fonotecar, activitatea redacţională la Radio a pornit de la o adaptare radiofonică, o dramatizare a unei proze de-a lui Liviu Rebreanu: „Omul mic şi oamenii mari”. Premiera: februarie 1968. A fost primul din cele 350 de spectacole în premieră câte am montat la Radio Cluj în aproape 30 de stagiuni.
Radioului nu erau alcătuite pe un repertoriu clasic propriu-zis ci pe scenarii şi adaptări ale unor texte de proză din literatura contemporană. Ideea era de a pune în valoare creaţia literară autohtonă şi străină
Stagiunile şi în acelaşi timp de a fructifica potenţialul interpretativ al teatrelor din Transilvania. Autori ca Teodor Mazilu, Fănuş Neagu, Ion Băieşu, Marin Sorescu, D.R. Popescu, Vasile Rebreanu, Augustin Buzura, Dumitru Solomon, Viorel Cacoveanu, Alexandru Căpraru, Constantin Cubleşan, Miron Scorobete erau nume des întâlnite în stagiunile teatrului nostru radiofonic, iar dintre autorii străini contemporani aş aminti: Friedrich Dürrenmatt, Samuel Beckett, Albert Camus, Eugene O’ Neill, Antoine de Saint-Exupery şi alţii.
Cu o simplitate cuceritoare şi cu un firesc admirabil, Vasile Rebreanu împreună cu Tiberiu Iancu au reuşit să instaureze o atmosferă de lucru dintre cele mai prielnice pentru o viaţă de redacţie. Între redactori era o colaborare nemaipomenită, atmosfera era de invidiat. Într-o asemenea ambianţă s-au născut emisiuni noi, se lucra cu suflet, iar rezultatele au fost pe măsură. Printre ele s-au numărat şi emisiunile „Glose lirice” şi „Breviar artistic” (devenită mai apoi „Salonul artelor”), emisiuni pe care le-am realizat mulţi ani la rând.
Printre multele amintiri frumoase de la Radio, care n-au fost deloc puţine, un loc aparte îl ocupă întâlnirile cu D.D. Roşca. În urma acestei frumoase şi îndelungate colaborări, care a durat mai bine de 13 ani, a rezultat şi o carte, „Atitudini” apărută la editura Dacia. Elaborarea ei s-a făcut împreună cu prof. univ. Călina Mare, iar în 1996 a fost declarată Cartea Anului la Salonul Naţional de Carte.
În 1998 m-am pensionat.”
(Cornel Pop, articol publicat în „Microfonul cu cerneala”, almanahul monografic al scriitorilor radiofoniști clujeni 1954-2009, ed. Napoca Star 2009, coord. Cornel Udrea)
Articol editat de cristina.rusu,
20 mai 2022, 13:47 / actualizat: 24 mai 2022, 9:01
Cornel Pop s-a născut la 8 iunie 1936 în localitatea Seini, jud. Maramureș.
A absolvit Liceul Pedagogic din Cluj Napoca în 1955 (denumirea de la vremea aceea Școala Pedagogică Mixtă nr.2), iar în 1969 a absolvit cursurile Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie-Filosofie, cu diploma de licență în Filosofie.
Radioul a fost a doua lui casă, iar colegii a doua familie până la pensionare, în anul 1998. Munca de jurnalist a fost întreruptă doar în perioada 1985-1990 în care Studioul Radio Cluj a fost suspendată. În această perioadă a fost angajat la Cooperativa Mobilă și Tapițerie; ce ironie a destinului pentru cel care produsese Mobilă și durere de Teodor Mazilu la teatrul radiofonic.
În 1989, a făcut parte din grupul de redactori şi tehnicieni care au repus în funcţiune Studioul Teritorial de Radio Cluj, începând cu ziua de 22 decembrie, după aproape 5 ani de la desfiinţarea sa din 12 ianuarie 1985.
Din 1990 până la pensioanarea din 1998 a condus secția culturală la Radio Cluj. A realizat emisiuni atât pentru radio cât și pentru televiziune până în 1995, la despărțirea în două instituții diferite a Radioului de nou înființata TVR Cluj de după Revoluție.
Autor de piese de teatru și scenarii radio, Cornel Pop este, totodată, realizatorul a sute de producții de teatru radiofonic, iar Fonoteca de Aur păstrează o valoroasă colecție de interviuri realizate cu elita culturală transilvană artistică și universitară.
A frecventat evenimentele culturale clujene reflectând dinamica vieții artistice regionale și naționale nu doar din onestitate profesională, ci și din pasiunea autentică pentru artă; pasiune reflectată în munca de jurnalist radio, dar și în colaborările cu presa scrisă, televiziune sau în calitate de curator a numeroase expoziții la Galeriile Radio.
“Viaţa mea la Radio a început pe 15 august 1967 pe post de fonotecar. Eram după 10 ani de învăţământ şi după o strânsă şi susţinută colaborare cu revista „Tribuna”. Pe lângă cea de fonotecar, activitatea redacţională la Radio a pornit de la o adaptare radiofonică, o dramatizare a unei proze de-a lui Liviu Rebreanu: „Omul mic şi oamenii mari”. Premiera: februarie 1968. A fost primul din cele 350 de spectacole în premieră câte am montat la Radio Cluj în aproape 30 de stagiuni.
Radioului nu erau alcătuite pe un repertoriu clasic propriu-zis ci pe scenarii şi adaptări ale unor texte de proză din literatura contemporană. Ideea era de a pune în valoare creaţia literară autohtonă şi străină
Stagiunile şi în acelaşi timp de a fructifica potenţialul interpretativ al teatrelor din Transilvania. Autori ca Teodor Mazilu, Fănuş Neagu, Ion Băieşu, Marin Sorescu, D.R. Popescu, Vasile Rebreanu, Augustin Buzura, Dumitru Solomon, Viorel Cacoveanu, Alexandru Căpraru, Constantin Cubleşan, Miron Scorobete erau nume des întâlnite în stagiunile teatrului nostru radiofonic, iar dintre autorii străini contemporani aş aminti: Friedrich Dürrenmatt, Samuel Beckett, Albert Camus, Eugene O’ Neill, Antoine de Saint-Exupery şi alţii.
Cu o simplitate cuceritoare şi cu un firesc admirabil, Vasile Rebreanu împreună cu Tiberiu Iancu au reuşit să instaureze o atmosferă de lucru dintre cele mai prielnice pentru o viaţă de redacţie. Între redactori era o colaborare nemaipomenită, atmosfera era de invidiat. Într-o asemenea ambianţă s-au născut emisiuni noi, se lucra cu suflet, iar rezultatele au fost pe măsură. Printre ele s-au numărat şi emisiunile „Glose lirice” şi „Breviar artistic” (devenită mai apoi „Salonul artelor”), emisiuni pe care le-am realizat mulţi ani la rând.
Printre multele amintiri frumoase de la Radio, care n-au fost deloc puţine, un loc aparte îl ocupă întâlnirile cu D.D. Roşca. În urma acestei frumoase şi îndelungate colaborări, care a durat mai bine de 13 ani, a rezultat şi o carte, „Atitudini” apărută la editura Dacia. Elaborarea ei s-a făcut împreună cu prof. univ. Călina Mare, iar în 1996 a fost declarată Cartea Anului la Salonul Naţional de Carte.
În 1998 m-am pensionat.”
(Cornel Pop, articol publicat în „Microfonul cu cerneala”, almanahul monografic al scriitorilor radiofoniști clujeni 1954-2009, ed. Napoca Star 2009, coord. Cornel Udrea)
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.