A publicat cărţi de arheologie şi de folclor, fiind autorul unei monografii privind Tezaurul de la Pietroasa. Astăzi este cunoscut mai degrabă pentru scrierile sale literare, precum volumul Fals tratat de vânătoare în care, deviind de la scopul iniţial, prezintă într-o manieră visătoare peisaje trecute şi prezente. Vorbim astăzi despre Alexandru Odobescu, născut în 23 iunie 1835.
Articol editat de cristina.rusu,
23 iunie 2022, 06:00 / actualizat: 23 iunie 2022, 8:53
A publicat cărţi de arheologie şi de folclor, fiind autorul unei monografii privind Tezaurul de la Pietroasa. Astăzi este cunoscut mai degrabă pentru scrierile sale literare, precum volumul Fals tratat de vânătoare în care, deviind de la scopul iniţial, prezintă într-o manieră visătoare peisaje trecute şi prezente. Vorbim astăzi despre Alexandru Odobescu, născut în 23 iunie 1835.
După absolvirea liceului Sf. Sava, unde a intrat în urma unui examen coordonat de Petrache Poenaru, Alexandru Odobescu a plecat la Paris la mijlocul anilor 1850, pentru a studia istoria. S-a alăturat iute grupului de studenţi români din capitala franceză care au fondat societatea politică Junimea românească. Grupul avea o revistă proprie în care Alexandru Odobescu şi-a încercat condeiul, glorificând în scrierile sale virtuţile muncitorului. O influenţă puternică din viaţa sa în această perioadă au fost şi revoluţionarii români exilaţi după 1848, printre care Nicolae Bălcescu şi Gheorghe Magheru.
Întors în ţară, a început o carieră de funcţionar public, scriind în acelaşi timp versuri pe care le tipărea în revista lui Vasile Alecsandri. A fost însă şi omul proiectelor neterminate: a început traducerea în română a Iliadei şi a Georgicelor, lucrări pe care nu le-a dus la bun sfârşit. Din 1861 şi-a coordonat propria sa publicaţie, Revista română pentru ştiinţe, litere şi arte, unde au publicat scriitori precum Nicolae Bălcescu sau Alecu Russo, dar unde a apărut în foileton şi romanul Ciocoii vechi şi noi al lui Nicolae Filimon. A fost avansat de Cuza în cadrul Ministerului Culturii, iar în 1867 i s-a atribuit sarcina de a organiza pavilionul românesc din cadrul Expoziţiei Universale de la Paris. Trei ani mai târziu s-a alăturat Societăţii Academice Române, în cadrul căreia a criticat adesea lucrările de un latinism exagerat, o tendinţă puristă specifică celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX.
Eseurile lui Alexandru Odobescu, precum Câteva ore la Snagov, descris de Tudor Vianu drept „o călătorie arheologică” se evidenţiază prin erudiţie şi printr-un caracter retoric. Alexandru Odobescu este unul din întemeietorii arheologiei din ţara noastră, fiind autorul unuia din primele tratate româneşti legate de acest domeniu.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.