Prima pagină » Reportaje » Flori, cristale de sare, nămol, soare, toate la…Cojocna [AUDIO]

Flori, cristale de sare, nămol, soare, toate la…Cojocna [AUDIO]

Despre minunăţiile de la Cojocna, ne-a povestit biologul Monica Beldean:

Articol editat de cristina.rusu, 18 iulie 2022, 06:00 / actualizat: 18 iulie 2022, 10:08

Monica Beldean, biolog

Monica Beldean: Există aici flori de sare, care sunt specifice părţii de vest a Transilvaniei. Acestea sunt plante care au o mare toleranţă faţă de salinitate, de aceea pe lângă Cojocna le mai întâlnim la Turda, la Ocna Dej, la Ocna Mureş, doar în locurile în care există aflorimente de sare la suprafaţă. Pur şi simplu mergi pe sărătură şi vezi cristalele de sare la suprafaţă, iar printre ele vezi florile de sare. Ele înfloresc în luna iulie, de la ele toată sărătura capătă o culoare mov intens.

Alina Vigoniuc: Ele au miros?

Monica Beldean: Nu au miros, dar sunt sărate (eu am gustat puţin).

Alina Vigoniuc: Am auzit multe despre pajiştile de la Cojocna.

Monica Beldean: Ele sunt importante şi pentru sufletul meu, dar şi pentru specialiştii în ecologia plantelor. La Cojocna se dezvoltă aşa-numitele pajişti stepice. Se consideră neproductive din punct de vedere agricol, dar de fapt sunt foarte bogate în specii. Există aici şi specii tipice zonei mediteraneene, dar şi unele de stepă sau din bazinul ponto-panonic, este o diversitate foarte mare de plante.

Alina Vigoniuc: Fiind din atâtea zone, cum s-au adaptat aici?

Monica Beldean: Ele s-au instalat în perioade geologice în care temperatura era propice dezvoltării pajiştilor stepice. Practic ele au găsit refugii în zonele cu expoziţie vestică şi sud-vestică ale colinelor din Podişul Transilvaniei.

Alina Vigoniuc: Să vorbim un pic şi despre lacurile de aici: sunt mulţi oameni care au probleme cu viermişorii, cu vegetaţia. Oare acest lucru ţine de curăţenie?

Monica Beldean: Viermişorii din lacurile sărate ţin de sănătatea apei şi de sănătatea pe care o dobândim noi dacă facem tratament în aceste ape. Aceşti viermişori sunt nişte crustacee micuţe. Au o vechime de circa 100 de milioane de ani ca specie (noi suntem mult mai tineri) şi contribuie la proprietăţile terapeutice ale apei, prin descompunerea lor se formează acel nămol terapeutic în toată lumea. Nămolul de la Techirghiol are la bază aceiaşi viermişori, ei sunt foarte răspândiţi în mediile hipersaline.