Măsuri și soluții pentru problemele actuale din agricultură
Cu toţii aşteptăm ploaia, însă urmează câteva zile cu temperaturi foarte ridicate, iar în acest context seceta creează şi mai multe probleme în agricultură.
Articol editat de cristina.rusu, 24 iulie 2022, 00:00 / actualizat: 24 iulie 2022, 9:26
Cu toţii aşteptăm ploaia, însă urmează câteva zile cu temperaturi foarte ridicate, iar în acest context seceta creează şi mai multe probleme în agricultură.
Despre acest subiect a vorbit Doina Borgovan cu Ilarie Ivan, consilier al Ministerului Agriculturii:
Ilarie Ivan: Categoric, este o secetă destul de aspră în toată ţara, însă cu mari diferenţieri pe zone. Dumnezeu a fost bun cu clujenii, în acest judeţ sunt puţine zone care sunt afectate până în prezent. În privinţa cerealelor de toamnă, acestea s-au cam recoltat, la un nivel de producţie apropiat de media multianuală. Este o mare problemă în multe zone la culturile de porumb, mai ales acolo unde Dumnezeu a rânduit să nu plouă în acele momente importante pentru plantă: deci în etapa de răsărire, de înflorire-înspicare şi respectiv de formare a bobului.
Avem câteva zone şi în judeţul nostru, inclusiv în Câmpia Transilvaniei (Viişoara, Frata), unde dacă nu va ploua în următoarele zile, cultura de porumb va fi compromisă destul de dramatic. În Transilvania situaţia este destul de aspră: mai dificilă în Sălaj, la Satu Mare în unele zone, în Bihor pe zone destul de extinse (se pare că acolo avem câteva zeci de hectare de cucuruz cu un grad de afectare evident deja); în caz că nu plouă în următoarea perioadă – deşi meteorologii spun că va ploua -, situaţia poate deveni şi mai gravă.
Văzând toate acestea, în calitate de consilier al ministrului şi ştiind toată lumea că domnul ministru Petre Daea e un om activ, cunoscător al problemelor agricole, primele şi cele mai aspre măsuri care s-au luat au fost acordarea încă din această săptămână a subvenţiei pentru motorină, apoi rezolvarea, cu CEC şi încă câteva bănci, a unei creditări cu 2%, în valoare de până la 3 subvenţii anuale, cu garanţia statului, în aşa fel încât fermierii afectaţi în zona noastră să-şi poată relua lucrările agricole. Deci cea mai mare grijă şi preocupare a noastră ar trebui să fie astăzi asigurarea capacităţii fermierilor de a relua ciclul de producţie.
După recoltări trebuie să fie făcute arăturile, în luna august trebuie făcută însămânţarea la rapiţă. Ca să ai posibilitatea, chiar dacă ai fost afectat acuma, trebuie să ai bani, fără bani nu poţi face nimic; şi atunci această creditare cu 3 subvenţii dă un pic de ajutor. Trebuie să spunem că până acum această creditare se făcea cu valoarea unei singure subvenţii.
Avem de asemenea promisiunea fermă de la Uniunea Europeană de acordare a 70% din valoarea subvenţiei în avans (până acum avansul era de 50%). Sunt tot odată discuţii angajate ferm pentru a se introduce în planul naţional de rezilienţă bani pentru agricultură, în mod special pentru irigaţii, pentru realizarea de depozite ca fermierii români să nu-şi mai vândă marfa la recoltare cu preţul cel mai mic posibil, iar nu în ultimul rând rearanjarea cifrei de pensii, care era de 9.5, în contextul în care în fondul de pensie negociat de celelalte ţări din Europa este undeva între 11-12.5%.
O altă preocupare a fost de găsire a unei soluţii ca fermierii să nu mai aştepte terminarea perioadei de vegetaţie la culturile calamitate. Acolo unde este cazul, ele se pot recolta de acum printr-un ordin comun al Ministerului Agriculturii şi al Ministerului de Interne, dar se rămâne un 5% lot martor de verificare până în final de către Apia.
O altă măsură este de terminare a controalelor Apia până în 30 septembrie, în aşa fel încât practic să înceapă cu 2 săptămâni mai repede acordarea acestui avans pentru culturile din anul viitor. Toate aceste măsuri au ca şi gândire un singur scop: ca să ajutăm fermierii să reia procesul de producţie. Procesul de producţie dacă nu se reia imediat, o lună sau două de întârziere poate să producă un deranj foarte mare.
În paralel, în ceea ce înseamnă măsurile concrete luate, accelerarea lucrărilor la instalaţiile de irigat, apoi aici în jud. Cluj până acum nu s-a cerut apă, putem iriga zona Moldovenesc- Mihai Viteazul, iar astăzi se va introduce pentru prima dată apă în acest canal (nu s-a introdus nici anul trecut).
Doina Borgovan: În ce măsură mai există sisteme de irigaţii în Transilvania?
Ilarie Ivan: La noi în Transilvania există un singur sistem de irigaţie, acesta de la Moldovenesc – Mihai Viteazul – Călăraşi, cu care pe vremuri se puteau iriga 5700 hectare. În 2003, când eram director la Direcţia Agricolă, s-au irigat vreo 1700 hectare, iar de atunci se pare că nu s-a mai irigat.
Doina Borgovan: De ce nu s-a irigat?
Ilarie Ivan: Democraţia aceasta românească extrem de prost înţeleasă a făcut ca să se descompleteze instalaţiile: acele aripi de udare, acel sistem de conducte. Plus furtul dalelor din canalul respectiv, care din păcate momentan nu este permeabil. Am obţinut bani de la minister pentru a-l permeabiliza pe 2 km şi sperăm să majorăm această distanţă.
Am avut de asemenea, în calitate de consilier, discuţii cu Administraţia Bazinală Someş-Tisa, cu Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare, cu profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi de la Universitatea Tehnică, pentru a încerca să găsim constitutul de cercetări pentru instrumentaţia analitică, să găsim nişte soluţii care să vizeze realizarea unei retenţii a apei atunci când plouă mai mult.
Apoi reducerea consumului de apă la irigat, care e destul de ridicat, dar şi discuţii cu staţiunea de cercetare de la Turda şi în general cu cercetătorii pentru a găsi soiuri mai rezistente la secetă, soiuri care să consume mai puţină apă; discuţii cu fermierii, pe care le vom avea în continuare, pentru a încerca să maximizeze suprafeţele cultivate cu culturile de toamnă, care beneficiază de apa acumulată din precipitaţiile de peste iarnă (din zăpadă).
Sigur, reluarea împăduririlor, pentru că în general ploile urmăresc pădurile, sunt mai prietene cu zonele acestea împădurite. Până la urmă, încercarea de a convinge şi fermierii să folosească metodele agrotehnice noi de conservare a cantităţii de apă în sol. Prima ar fi arătura de toamnă pentru culturile care se seamănă primăvara (inclusiv cultura de porumb), pentru că în perioada de iarnă arătura aceasta va fi ca un burete pentru apa din precipitaţii, din zăpadă. Încercăm să obţinem sprijin de la toate partidele care au europarlamentari, să ne sprijine pentru a obţine bani în PNRR pentru irigaţii, pentru depozite.
Doina Borgovan: Clima se schimbă, vremea se schimbă: nu mai putem doar să aşteptăm precipitaţiile.
Ilarie Ivan: A fost pandemia, pe urmă războiul, pe urmă creşterea preţului combustibililor, care fac să apară în discuţie spectrul foamei. Şi atunci România are un potenţial agricol care poate fi extraordinar de benefic pentru Uniunea Europeană şi pentru ţara noastră. Ar trebui ca toţi europarlamentarii noştri să susţină aceste două chestiuni: alocările pentru irigaţii şi alocările pentru depozite (legume, fructe, cereale) pentru fermierii noştri.
Doina Borgovan: Astfel încât ei să poată vinde produsele la preţuri corecte.
Ilarie Ivan: Ne aducem aminte că în supermarketuri există foarte multă marfă din import.
Doina Borgovan: Să vorbim şi despre seceta pedologică, înţeleg că e una din marile noastre probleme din 2018 încoace. Cum stă Transilvania din acest punct de vedere, cu rezerva de apă din sol?
Ilarie Ivan: Seceta pedologică este lipsa apei de până la adâncimea de 1 m. Transilvania, comparativ cu sudul sau cu estul ţării stă mai bine, există însă o hartă foarte variată: aici plouă, în comuna următoare nu plouă ş.a.m.d. Repet: dacă nu vin nişte ploi bune în continuare, vor fi afectate mai multe culturi.
Doina Borgovan: Şi floarea-soarelui?
Ilarie Ivan: Floarea-soarelui se pare că a rezistat mai bine în toate zonele. Una dintre măsuri este realizarea, prin ordin comun, a unor comisii între Ministerul de Interne şi ministerul nostru, care să stabilească calamităţile şi să încercăm să despăgubim la nivel maxim, cât va permite bugetul, scopul fiind ca fermierii noştri să-şi reia procesul de producţie, ca noi să mâncăm dacă e posibil produse româneşti, că sunt mult mai sănătoase din toate punctele de vedere. În puţin sunt mai puţin tratate chimic decât cele pe care le importăm.
Doina Borgovan: Cum va fi anul 2022 din punctul de vedere al agriculturii?
Ilarie Ivan: Va fi unul uşor sub medie. Există zone în care s-a terminat recoltatul la cereale cu producţii la cereale păioase de 6, 7, 8 tone, cu record în zona vestică de 8-9 tone; însă vor fi şi suprafeţe destul de mari, în care producţia va fi afectată, începând cu 10% şi, dacă nu va ploua, la porumb până la 100%. Asta va însemna că acest porumb va trebui recoltat de urgenţă, după ce se stabileşte situaţia de către acea comisie stabilită prin ordinulcomun al celor două ministere, iar porumbul se va folosi în hrana animalelor. Repede trebuie să fie făcută arătura şi pregătit terenul pentru culturile următoare.
Sigur că există o creştere de preţuri: preţurile acestea la produsele alimentare le consider – să mă ierte toată lumea – şi de un pic de lăcomie. Adică noi facem pâinea din grâul de anul trecut; suntem de acord că a crescut preţul la curent, la gaz, dar totuşi să faci pâinea de 3 ori mai scumpă, sau preţul la ulei din aceleaşi seminţe de anul trecut, mi se pare uşor cam mult.
Doina Borgovan / Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
