Ascultă Radio România Cluj Live

Obicei vechi de 50 de ani reînviat de slovacii din Bihor [AUDIO/FOTO]

Peste 100 de slovaci din satul Șinteu și-au dat întâlnire în lanul de secară de la Huta Slavia pentru a recolta secara, așa cum se făcea în urmă cu peste 50 de ani. Costumați în haine populare, oamenii și-au luat coasele, secerele și batoza pentru a readuce la viață un tablou arhaic. Secara astfel treierată va ajunge, sub formă de pâine, pe mesele turiștilor care vizitează zona.

Obicei vechi de 50 de ani reînviat de slovacii din Bihor [AUDIO/FOTO]

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 3 august 2022, 15:20

Peste 100 de slovaci din satul Șinteu și-au dat întâlnire în lanul de secară de la Huta Slavia pentru a recolta secara, așa cum se făcea în urmă cu peste 50 de ani. Costumați în haine populare, oamenii și-au luat coasele, secerele și batoza pentru a readuce la viață un tablou arhaic. Secara astfel treierată va ajunge, sub formă de pâine, pe mesele turiștilor care vizitează zona.

Slovacii de la Șinteu au reconstituit recoltarea secarei, aşa cum se făcea pe vremea bunicilor ori a străbunicilor. Aceasta era cosită manual, legată mănunchiuri de spice şi treierată cu batoza. Localnicii din Șinteu spun că nu se poate trăi doar din agricultură, pentru că pământul nu este prea bun în zona deluroasă. Slovacii din Bihor fac această reuniune în fiecare an, după cum a relatat consulul slovac Miroslav Iabloncsik, sufletul acestei manifestări:

Secerișul a început aici în forță. Totul este manual, se cosește cu coasa, cu mâna. În spate se aude batoza, care deja se încălzește pentru a treiera aceste snopuri, legate de femei. Toată lumea e bucuroasă, se cântă. Așa este la slovaci: se cântă tot timpul – și la coasă, și la lucru, și la bucurie, și la supărare. Noi încercăm să reînviem tradiția și să arătăm și altora cum s-a trăit aici, la Șinteu.

Pâinea vine din pământ, secara și cartoful sunt pâinea slovacului și noi încercăm să punem pe masa turiștilor pâinea cu secară… Aceste recolte le folosim doar pentru turiștii care vin la noi, la Șinteu, la Huta, spune Miroslav Iabloncsik.

Această prezentare necesită JavaScript.

Înainte de a trece la seceriș, slovacii au spus „Tatăl nostru” în limba slovacă, au binecuvântat pâinea și secara, apoi au mâncat pentru a avea putere de muncă.

Temperatura mare, de 37 de grade Celsius, nu i-a speriat pe localnicii din Șinteu. Ba chiar, ei susțin că sunt obișnuiți așa, că s-au călit în bătaia soarelui la munca câmpului. Slovacii au dorit ca și copiii lor să știe cum își câștigau pâine bunicii sau străbunicii lor.

Săcerăm, luăm mununț cu secera și facem snopi. Pe urmă, bărbații îi leagă, fac cruci”, a spus o localnică.

Venim la secere pentru a tăia secara. Se face snopi, o facem stoc, după care se dă pe gheb, se bagă în gheb, se scoate sămânța și se duce la moară”, a completat o alta.

Împodobim batoza pentru că ne pregătim să trăierăm. Batoza se împodobește cu toate florile care se găsesc: și de câmp, și de grădină. Este o mare bucurie că am ajuns aici și ne-a ajutat Dumnezeu să putem secera, pentru că aceasta este pâinea noastră, care trebuie pusă pe masă zi de zi”, a spus o participantă la seceriș.

Secara se adapta mai ușor la condițiile naturale din zona Munților Plopiș, fiind o cereală nepretențioasă și având un randament ridicat. După pregătirea prealabilă a terenului (gunoit, arăt, grăpat) avea loc semănarea. Aceasta se făcea manual și putea fi făcută toamna sau primăvara, în funcție de cultura aleasă. Vara avea loc secerișul, acțiune la care participa întreaga familie.

Toate celelalte munci erau lăsate de-o parte până la încheierea secerișului. Bărbații coseau, iar femeile și copiii adunau spicele și formau cruci. Cerealele erau apoi cărate cu carele la arie sau acasă pentru a fi treierate; aici erau depozitate în stoguri sau în șuri. Inițial, treieratul se făcea cu ajutorul animalelor, iar ulterior cu batoza.

O batoză de treierat exista în Șinteu încă din prima jumătatea secolului al XIX-lea. Cerealele erau apoi depozitate sub diverse forme (gropi de cereale, hambare, căzi, lăzi de cereale și erau măcinate la moara de apă. Dincolo de calitățile ei panificabile, secara era cultivată și pentru paiele ei lungi și tari, cele mai bune pentru confecționarea acoperișurilor, iar uneori pleava era folosită la umplerea pernelor.

 

Crina Dobocan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

De unde se trage isteria care s-a instalat în rândul cetățenilor noștri?
Reportaje marți, 11 martie 2025, 11:47

De unde se trage isteria care s-a instalat în rândul cetățenilor noștri?

Isteria asta nu vine de azi, de ieri, ci s-a acumulat în timp. Sunt multe probleme legate de felul în care funcționează politica și...

De unde se trage isteria care s-a instalat în rândul cetățenilor noștri?
Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor
Reportaje duminică, 9 martie 2025, 00:00

Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor

Septimiu Bizo este medic stomatolog de profesie, însă pasiunea lui pentru fotografie și animale sălbatice l-a purtat pe aproape toate...

Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor
8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!

Ce-ar fi această minunată sărbătoare de celebrare e eternului feminin, 8 Martie, fără declarațiile de admirație, apreciere și respect venite...

8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!
Binele există, „Alături de tine”
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

Binele există, „Alături de tine”

„Te iubesc, mamă” spune Lia Rusu în fiecare an, de 8 Martie, de patru ani încoace, printr-o campanie în care oferă cadouri mamelor...

Binele există, „Alături de tine”
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

La mulți ani, mama!

Ce cadouri le mai fac copiii mamelor? Și cum se înțeleg cu ele? Dar mamele ce cadouri le-au făcut copiilor?   Aflăm de la câțiva dintre...

La mulți ani, mama!
Reportaje marți, 25 februarie 2025, 13:43

Dumitru Prunariu și misiunile sale terestre

După misiunea de explorare a spațiului cosmic, Dumitru Prunariu a descoperit alte misiuni în care să-și pună la bătaie talentul și inima....

Dumitru Prunariu și misiunile sale terestre
Reportaje luni, 24 februarie 2025, 00:00

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români – tradiții și obiceiuri străvechi

Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. În anumite...

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români – tradiții și obiceiuri străvechi
Reportaje duminică, 23 februarie 2025, 00:00

Război, uitare, festival: istoria zbuciumată a Castelului Bánffy din Bonţida | FOTO

Castelul Bánffy din Bonţida  e o prezenţă încăpăţânată din vremuri apuse, un trup de piatră ce a îndurat focul, uitarea şi lăcomia. A...

Război, uitare, festival: istoria zbuciumată a Castelului Bánffy din Bonţida | FOTO